Într-o premieră pentru piața locală, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor valutare a depășit 3 miliarde de euro în mai multe luni ale anului 2025, conform datelor furnizate de Banca Națională a României și citate de analiștii Ziarului Financiar.
Românii au efectuat achiziții masive de valută în luna mai, când s-au înregistrat cele mai mari sume schimbate din ultimii ani. Această activitate intensificată a fost influențată de criza politică și incertitudinile legate de alegerile prezidențiale, ceea ce a exercitat presiune asupra cursului de schimb.
Spre finalul anului, schimburile valutare au crescut din nou. În decembrie, tranzacțiile zilnice au atins 3,4 miliarde de euro, apropiindu-se de recordurile din primăvară.
Valori semnificative au fost observate și în alte luni ale anului. În aprilie, volumul mediu zilnic s-a situat la 3,2 miliarde de euro, în iulie la 2,8 miliarde de euro, iar în martie și octombrie la aproximativ 2,7 miliarde de euro. De asemenea, în luna noiembrie, schimburile zilnice au scăzut la 2,6 miliarde de euro.
Pe de altă parte, cele mai mici sume tranzacționate au fost înregistrate în iunie, cu aproximativ 2,2 miliarde de euro, precum și în ianuarie și august, când tranzacțiile zilnice au fost în jurul valorii de 2,3 miliarde de euro.
Comparativ cu perioadele de criză anterioare, creșterea actuală este notabilă. În anii 2008-2009, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor valutare se situa, în general, între 1 și 2 miliarde de euro, cu rare ocazii când se atingea un vârf de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Perioada de creștere a tranzacțiilor din 2025 a fost însoțită de tensiuni pe piața valutară. În primăvară, euro a depășit pragul psihologic de 5 lei, iar la începutul lunii mai a atins un maxim istoric de peste 5,12 lei/euro. Ulterior, piața s-a stabilizat parțial, iar la finalul anului 2025, cursul de schimb era cu aproximativ 2,5% mai mare decât la sfârșitul anului 2024.
Pentru anul 2026, prognozele majorității băncilor sugerează un curs relativ stabil, sub nivelul de 5,2 lei/euro. Totuși, riscurile rămân ridicate, în principal din cauza deficitelor mari și a tensiunilor politice interne și externe.
