Consiliul Concurenței a impus sancțiuni pentru opt companii, totalizând amenzi de 163,71 milioane lei, echivalentul a aproximativ 32,15 milioane euro. Aceste penalizări au fost aplicate pentru implicarea în o înțelegere anticoncurențială, care a avut ca scop împărțirea pieței forței de muncă, cu scopul de a limita mobilitatea angajaților și de a menține costurile cu resursa umană scăzute. Informațiile au fost comunicate luni de reprezentanții instituției printr-un comunicat de presă.
Investigația a fost inițiată ca urmare a unei sesizări primite pe Platforma Avertizorilor de Concurență, în contextul în care legislația concurenței interzice orice înțelegeri între companii și practici concertate care restrâng sau afectează concurența pe piața românească, inclusiv cele care implică împărțirea piețelor sau a surselor de aprovizionare.
Autoritatea de concurență a stabilit că cele opt companii au convenit să nu concureze în recrutarea și angajarea angajaților calificați sau specializați în domeniul producției de autovehicule și în activitățile conexe, inclusiv serviciile de inginerie și consultanță tehnică din România. De asemenea, companiile s-au angajat să nu recruteze forță de muncă de la celelalte firme fără acordul prealabil al acestora.
Companiile implicate în această înțelegere sunt Alten Si-Techno Romania SRL, Akkodis Romania SRL, Automobile-Dacia SA, Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL, Expleo Romania SRL, FEV ECE Automotive SRL, Renault Technologie Roumanie SRL și Segula Technologies Romania SRL.
Conform oficialilor, comportamentele de tip „no-poaching” sunt înțelegeri prin care companiile decid să nu angajeze sau să nu facă oferte spontane angajaților altor firme concurente, renunțând astfel la competiția pentru atragerea și menținerea forței de muncă.
„Este primul caz în care sancționăm astfel de practici anticoncurențiale, în care companiile nu se concurează pentru atragerea forței de muncă specializate. Resursele umane reprezintă un parametru esențial al concurenței între companii, având în vedere ponderea costurilor cu personalul în cheltuielile totale, deficitul de forță de muncă sau mobilitatea angajaților. Acest tip de comportament, „no-poaching”, este deosebit de dăunător atât pentru concurență, prin crearea unor bariere artificiale pe piață, cât și pentru angajați, ale căror oportunități de mobilitate sunt afectate”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Amenzile aplicate companiilor sunt calculate ca un procent din cifra de afaceri, care poate ajunge până la 10% conform legislației, dar acestea variază de la o companie la alta.
În cazul anumitor companii, s-au considerat circumstanțe atenuante sau agravante, iar pentru cele care au recunoscut neregulile, s-a aplicat un grad mai mare de clemență, conform informațiilor furnizate de Mediafax.
De exemplu, analizând ultimul bilanț anual publicat de companii, amenda pentru Renault Technologie Roumanie SRL a fost de 4,2%, iar pentru alte firme, de 0,2% din cifra de afaceri din 2024.
Amenzile au fost distribuite astfel:
- Akkodis Romania SRL: 5.539.871,75 lei
- Alten Si-Techno Romania SRL: 10.651.566,50 lei
- Automobile-Dacia SA: 81.530.497,62 lei
- Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL: 7.710.801,66 lei
- Expleo Romania SRL: 7.428.131,86 lei
- Fev ECE Automotive SRL: 1.398.870,03 lei
- Renault Technologie Roumanie SRL: 46.294.136,03 lei
- Segula Technologies Romania SRL: 3.158.982,76 lei.
În cadrul investigației, una dintre companii a aplicat pentru programul de clemență, furnizând documente și informații care au contribuit semnificativ la probarea practicii anticoncurențiale, obținând astfel o reducere substanțială a amenzii. Alte cinci companii și-au recunoscut faptele, beneficiind de reduceri ale sancțiunilor.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile impuse constituie venituri pentru bugetul de stat, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) având responsabilitatea de a aplica decizia de sancționare a autorității de concurență și de a executa amenzile.
