Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas, a afirmat că imaginile din Teheran reflectă o reacție „disproporționată și brutală” din partea autorităților, subliniind că orice formă de violență împotriva protestatarilor pașnici este inacceptabilă, conform reportajului Euronews.
Comisia Europeană a condamnat, de asemenea, creșterea numărului de decese și răniți în urma reprimării protestelor din Iran și a solicitat respectarea dreptului fundamental la liberă întrunire. Un purtător de cuvânt al acestei instituții a menționat că populația din Iran își exprimă aspirațiile legitime pentru o viață mai bună, totuși UE nu susține oficial schimbarea de regim, acest lucru nefiind parte din politica sa bine stabilită față de Teheran.
Protestele din Iran au început pe 28 decembrie, pe fondul unei grave crize economice, caracterizată prin inflație galopantă, deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai.
Deși inițial au fost motivate de nemulțumiri sociale, manifestațiile s-au transformat rapid în contestări directe la adresa regimului teocratic, cu sloganuri precum „Moarte dictatorului” și „Moarte Republicii Islamice”.
După ce autoritățile iraniene au întrerupt internetul și apelurile internaționale pentru a limita comunicațiile protestatarilor, reacțiile liderilor europeni s-au intensificat.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a lăudat „generația care vrea să rupă lanțurile opresiunii”, iar premierii Belgiei și Suediei, Bart De Wever și Ulf Kristersson, au transmis mesaje de sprijin pentru iranienii care luptă pentru libertate.
Ministrul german de externe a criticat „utilizarea excesivă a forței” și a cerut Iranului să respecte obligațiile internaționale referitoare la drepturile omului. Ca răspuns, misiunea Iranului pe lângă UE a catalogat aceste poziții drept „intervenționiste” și a acuzat un dublu standard.
Reprimarea protestelor din Iran are loc într-un context extrem de tensionat, după conflictul armat cu Israelul și atacurile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene. Franța, Germania și Marea Britanie au decis recent reimpunerea sancțiunilor ONU, invocând nerespectarea acordului nuclear.
Conform organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin 42 de persoane au fost ucise și peste 2.270 arestate de la debutul protestelor, cifre care subliniază gravitatea situației și cresc presiunea internațională asupra regimului de la Teheran.
