Ministrul Energiei a subliniat că a preluat mandatul într-o perioadă complicată, marcată de presiuni semnificative asupra pieței de energie electrică și de prognoze negative pentru finalul anului 2025, în contextul liberalizării prețurilor și a absenței capacităților de producție.
Bogdan Ivan a explicat că liberalizarea pieței de energie electrică, dispariția plafonării prețurilor începând cu 1 iulie, situația centralelor pe cărbune și deficitul de producție riscă să mențină prețurile la un nivel ridicat pentru consumatori.
„Liberalizarea prețurilor de energie electrică și eliminarea plafonării la 1 iulie, centralele pe cărbune care nu vor fi închise la finalul acestui an, plus lipsa capacităților de producție, noi centrale pentru a scădea prețurile energiei”.
În ceea ce privește ofertele furnizorilor de energie, ministrul a menționat că, după șase luni de mandat, piața oferă mai multe opțiuni cu prețuri mai mici decât cele înregistrate la începutul verii, încurajând consumatorii să schimbe furnizorul pentru a reduce facturile.
„Când oamenii au început să plătească 1,50 lei, 1,55 lei, 1,60 lei pe kWh consumat în țara noastră, astăzi, la 6 luni de mandat, aveți 7 oferte sub 1,30 lei, oferte la 1,99 lei, la 1,60 lei. Chiar vă rog să vă uitați pe comparatorul de prețuri, puteți să vă reduceți costul facturilor, mutându-vă în mod gratuit la oricare dintre acești furnizori care au o ofertă mai bună”.
Ivan a menționat că una dintre cele mai importante decizii din mandat a fost amânarea închiderii centralelor pe cărbune, o negociere care, în opinia sa, a prevenit costuri considerabile pentru stat și creșteri suplimentare ale prețurilor.
„Dacă n-aș fi reușit acest lucru, această negociere, România ar fi trebuit să plătească fie penalități de 1,8 miliarde de euro, fie să ajungă în situația de a menține aceste centrale, dar fără acordul Comisiei Europene, să importe mai mult, ceea ce ar fi dus automat la o creștere a plăților energiei de aproximativ 30% de la 1 ianuarie anul viitor. Am evitat și acest dezastru pentru economia română”.
În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul pentru Modernizare, ministrul a declarat că a identificat blocaje în ceea ce privește plățile către beneficiari și a accelerat procedurile interne pentru a crește ritmul decontărilor.
„Pe PNRR am reușit să cresc de șase ori plățile către beneficiari, de la 90 de milioane la 600 de milioane, iar în cazul Fondului pentru Modernizare am crescut nivelul de plăți de 22 de ori, de la sub 30 de milioane la 700 de milioane de lei”.
Referitor la gazele naturale, ministrul a afirmat că obiectivul său a fost evitarea creșterilor de preț în sezonul rece și menținerea unor tarife similare după eliminarea plafonării.
„M-am asigurat încă din luna iulie că nu o să avem creșterea prețului pentru gaze naturale în această iarnă și că vom avea suficiente gaze naturale. Scopul meu este ca, la 31 martie, când va fi eliminat plafonul prețului la gaze naturale, românii să poată să plătească aceleași prețuri care sunt astăzi în piață”.
Ministrul Energiei a mai indicat că în acest an au fost activată noi capacități de producție și stocare și că există un calendar bine definit pentru următorii ani, cu scopul de a reduce prețurile pe termen mediu și lung.
„În acest an, România a instalat aproximativ 1800 MW capacități de producție a energiei electrice și aproximativ 400 MW capacități de stocare. Pentru anul viitor, intrăm cu încă 2000 MW capacități de producție a energiei electrice și până în 2029 ne propunem să ajungem la 5000 MW capacități de stocare”.
