„Creșterea cursului euro în raport cu leul ne afectează pe toți. Majoritatea produselor alimentare provin din import, utilitățile, factura la telefon, apartamentele pe piața imobiliară, totul este în euro, iar orice creștere se simte imediat. Astfel, creșterea euro ne influențează pe toți”, a declarat Irina Chițu.
Aceste explicații au fost oferite în cadrul unui simpozion de educație financiară, cu tema „Financial literacy to support security, independence and inclusion” (Educația financiară pentru a susține securitatea, independența și incluziunea), organizat de Banca Națională a României, în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Română a Băncilor și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în marja întâlnirii semestriale a Rețelei Internaționale pentru Educație Financiară a OCDE.
La momentul declarațiilor, cursul euro în raport cu leul nu fusese încă anunțat. Moneda europeană a înregistrat o scădere ușoară joi față de leu, aceasta fiind prima scădere după o tendință ascendentă începută pe 27 aprilie, urmată de o serie de recorduri istorice începând din 30 aprilie.
Banca Națională a României a comunicat un curs de 5,2661 lei/euro, cu 0,0027 lei sub cel mai recent record istoric, stabilit miercuri. În acea zi, cursul era de 5,2688 lei/euro, cu 5,08 bani peste precedentul record, de 5,2180 lei/euro, stabilit marți, 5 mai.
În ceea ce privește exemplele concrete, un apartament scos la vânzare cu 100.000 de euro s-a scumpit cu 10.610 lei în doar două zile de creștere a cotației monedei naționale. Astfel, avansul de 15% necesar băncii a crescut cu 1.600 de lei, iar creditul de 85% a devenit mai mare cu 9.000 de lei.
O eventuală scădere a numărului de credite pentru locuințe depinde de durata acestei perioade de incertitudine. Dacă fluctuațiile durează o săptămână sau două, situația este diferită față de o perioadă mai lungă de instabilitate, cum ar fi creșteri zilnice, a explicat Irina Chițu.
„Creșterea inflației și a cursului euro va duce, în mod inevitabil, la o scădere a consumului. Ne putem aștepta, în timp, și la creșteri de dobânzi pentru lei”, a detaliat Chițu, subliniind impactul asupra gospodăriilor, companiilor și economiei în ansamblu.
„Pe termen lung, ca urmare a creșterii inflației și a prețurilor, se vor majora și dobânzile. Astfel, cei cu dobânzi variabile vor resimți o creștere a ratelor. Deși cei cu dobânzi fixe nu vor avea modificări imediate ale ratelor, totuși vor simți impactul creșterii prețurilor la utilități și alimentație, afectându-le bugetul”, a adăugat Irina Chițu.
Pe lângă problemele interne, prețurile sunt influențate și de evoluțiile pe termen lung ale economiei naționale, dar și de crizele generate de recentele conflicte externe.
„Avem deficite economice structurale pe termen lung, iar aceste efecte pe termen scurt, cauzate de instabilitatea politică, au venit în plus. Este esențial să se rezolve această instabilitate politică pentru a minimiza efectele negative asupra economiei. De asemenea, efectele economice externe, precum războiul din Golf, au dus la creșterea prețului energiei, punând presiune pe bugetele familiilor și firmelor. Din acest motiv, prețurile și inflația sunt sub presiune la nivel global”, a concluzionat Irina Chițu.
