Noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, se confruntă cu o provocare majoră în relația cu Comisia Europeană, în cadrul primului test semnificativ de resetare post-Viktor Orbán. Miza acestei confruntări? Suma din fondurile UE înghețate pe care Magyar o poate recupera pentru țara sa.
Recent, discuțiile s-au intensificat în legătură cu cele 10,4 miliarde de euro la care Ungaria are dreptul în cadrul fondului de redresare post-pandemie al UE, conform declarațiilor a doi oficiali ai UE și unui oficial maghiar. Acești bani au fost reținuți din cauza încălcărilor legislației europene de către Budapesta în timpul mandatului lui Orbán, care a fost prim-ministru din 2010 până la pierderea alegerilor luna trecută.
Într-o acțiune simbolică, Magyar a avut săptămâna trecută o întâlnire la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, având ca scop restabilirea relațiilor după ani de conflicte cu guvernul anterior.
Însă, în ciuda bunelor intenții, există un dezacord între Bruxelles și Budapesta privind suma de bani ce ar trebui să revină Ungariei din alocarea fondurilor post-Covid. Comisia a recomandat ca Ungaria să solicite doar granturi, în timp ce guvernul maghiar își dorește să revendice întreaga sumă. „Suntem foarte optimiști în ceea ce privește eliberarea tuturor fondurilor blocate”, a declarat Kinga Kollár, europarlamentar din partidul maghiar Tisza.
Alocarea se împarte în 6,5 miliarde de euro în granturi, care nu trebuie rambursate, și 3,9 miliarde de euro în împrumuturi, care trebuie rambursate la o rată a dobânzii favorabilă.
Noul termen pentru premierul Ungariei este 31 august pentru a solicita oficial fondurile, în timp ce Comisia are termenul limită 31 decembrie pentru a efectua plățile. Comisia susține că timpul este insuficient pentru a elibera integral suma de 10,4 miliarde de euro, având în vedere că plățile sunt condiționate de îndeplinirea de către Ungaria a unor obiective de reformă specifice. Fondurile sub formă de împrumuturi ar ajuta, de asemenea, la soluționarea problemelor financiare ale Budapestei, datoria fiind deja în jurul a 75% din PIB, iar deficitul – diferența dintre cheltuieli și încasări – estimat a fi aproape de 7% din PIB în 2026.
Dacă Péter Magyar va accepta recomandarea Bruxelles-ului, va trebui să renunțe la 3,9 miliarde de euro. Pentru negociatorii maghiari, întoarcerea acasă cu o sumă mai mică decât pachetul complet ar fi o dezamăgire din punct de vedere politic, având în vedere că campania a fost centrată pe o resetare totală a relației cu Bruxelles-ul.
Săptămâna trecută, Magyar a exprimat încrederea că UE va fi „suficient de flexibilă pentru a permite Ungariei să utilizeze fiecare cent de euro din fondurile la care are dreptul”. Ungaria intenționează să prezinte un nou plan pentru a respecta condițiile impuse de UE, care va include reforme și obiective revizuite, până la sfârșitul lunii mai. Comisia exercită presiuni asupra noii administrații pentru a renunța la unele măsuri dificile, inclusiv părți esențiale ale reformelor pensiilor, care este puțin probabil să fie finalizate înainte de termenul limită din august.
Pe parcursul discuțiilor, echipa maghiară analizează dacă reformele propuse vor îndeplini criteriile impuse de Comisie, conform unui oficial. Obiectivul final este ca Bruxelles-ul să aprobe rapid noul plan odată ce acesta va fi depus oficial.
Pentru a prelungi termenul limită după 2026, Ungaria poate transfera o parte din bani către banca sa națională de promovare sau către un nou organism financiar, un vehicul cu scop special. Totuși, pentru a realiza acest lucru, va trebui să convingă Bruxelles-ul că investițiile viitoare respectă obiectivele generale ale programului de redresare.
Având în vedere constrângerile de timp, Comisia a presupus înainte de alegeri că Ungaria va abandona în cele din urmă încercarea de a obține împrumuturile, conform declarațiilor unui oficial UE, sugerând că Comisia planificase deja acest scenariu înainte ca Ungaria să câștige alegerile.
