Nici nu s-au încheiat bine numărătorile pentru bilele moțiunii de cenzură, că în PNL a început o nouă bătălie: cea pentru direcția partidului. Cătălin Predoiu a făcut rapid o serie de declarații care au părut a fi un semnal intern. Mesajul său a fost clar: liberalii nu trebuie să abandoneze guvernarea, iar partidul nu ar trebui să ia o decizie „la cald”, evitând astfel să rămână captivi în decizia lui Ilie Bolojan de a rupe colaborarea cu PSD.
Pe parcurs, lideri din zona anti-Bolojan sau din tabăra favorabilă continuării formulei de guvernare, precum Nicoleta Pauliuc, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și alții, au ieșit public înainte de ședința PNL programată la ora 17.00. Aceste declarații nu au fost izolate, ci au constituit o tentativă de a stabili tonul înainte de reuniunea decisivă. Mesajul comun era că partidul trebuie să fie „responsabil”, să nu confunde demnitatea cu încăpățânarea și să nu se retragă din jocul guvernării.
Cu toate acestea, planul a întâmpinat realitatea din partid. În cadrul ședinței, au apărut voci critice, precum Petcu, Cozma și alții, dar Bolojan a reacționat rapid, cerând încă de la începutul ședinței un vot de reconfirmare a deciziei PNL de a nu mai colabora cu PSD. Această mutare a fost, din punct de vedere politic, una care a tăiat elanul contestatarilor. Propunerea ca PNL să nu mai participe la guvernare alături de PSD a fost aprobată cu 33 de voturi și 10 abțineri.
De la acel moment, puciul a rămas fără suport. Odată ce a devenit evident că Bolojan beneficiază în continuare de un sprijin consistent în conducerea PNL, orice tentativă de contestare a fost suspendată. Cei care pregătiseră terenul pentru o schimbare de direcție au realizat că nu dispun de suficientă masă critică. Astfel, la votul privind intrarea în opoziție, partidul a reușit să transmită o imagine de unitate: 50 din cei 54 de lideri prezenți au votat pentru această opțiune, conform surselor Mediafax.
A doua explicație a eșecului este legată de Cotroceni. Planul debarasării, chiar și parțiale, de Bolojan și de decizia sa de a nu intra într-o nouă alianță cu PSD pare să fi avut o binecuvântare din partea președintelui. Nicușor Dan a convocat la Cotroceni lideri PNL din teritoriu pentru a discuta despre viitorul partidului și pentru a evalua pe cine ar putea conta în eventualitatea unei rupturi în PNL.
Problema lui Nicușor Dan este că a încercat să joace PNL ca Iohannis, fără a fi Iohannis. Diferența este semnificativă. Klaus Iohannis controla partidul cu o mână de fier și avea capacitatea de a acționa împotriva liderilor liberali atunci când era necesar. Nicușor Dan nu posedă această influență. Neavând rădăcini în PNL, în primul său an de mandat nu a reușit să-și construiască o rețea de putere suficient de solidă în interiorul partidului.
Klaus Iohannis avea în PNL nu doar influență simbolică, ci și capacitate reală de comandă. Aceasta a fost recunoscută chiar de către liderii liberali. Nicolae Ciucă a menționat că, atunci când Iohannis i-a cerut să devină ministru al Apărării, solicitarea a fost percepută ca un „ordin” pe care nu putea să-l refuze. Ludovic Orban a declarat că Iohannis i-a cerut personal să includă pe listele PNL pe Nicolae Ciucă și Cătălin Predoiu, acuzând ulterior că șeful statului a „dictat” linia negocierilor cu PSD și a „impus conducerii PNL readucerea PSD la putere”.
Lipsa influenței lui Nicușor Dan în PNL a fost evidentă și în stenogramele ședinței, unde Alina Gorghiu a menționat explicit rolul lui în formarea viitorului guvern. „Nu putem face abstracție de președintele țării, pentru că el decide, el face consultări etc. Dacă vine și vă spune: domnule Bolojan, vă propun guvern prooccidental, ce facem?”, a afirmat Gorghiu. Iar liderii din PNL au răspuns că decizia trebuie să fie luată de PNL și transmisă președintelui, nu invers, cum se întâmpla pe vremea lui Iohannis.
În prezent, președintele nu are pârghii în PNL pentru a-l elimina pe Bolojan din funcție. Predoiu, Thuma și Rareș Bogdan nu dispun de forța necesară pentru a prelua conducerea partidului fără acordul lui Bolojan. De asemenea, ceilalți lideri care susțin rămânerea la guvernare nu au reușit să transforme nemulțumirea în majoritate internă. Mulți realizează că Bolojan și Ciucă sunt principalele locomotive electorale pentru viitoarele alegeri.
Acum, ecuația noului guvern rămâne complicată. Președintele a asigurat că un nou executiv va fi învestit într-un termen rezonabil, dar realitatea politică este că PNL tocmai a comunicat că nu mai dorește colaborarea cu PSD, iar Bolojan a supraviețuit primei tentative serioase de contestare internă. Puciul a fost amânat, nu abandonat. Totuși, pentru moment, Bolojan a câștigat înfruntarea din partid.
„Bolojan n-a căzut cum trebuia. A căzut în sus”, spunea liberalul Gigel Știrbu, sugerând că încercarea de înlăturare a acestuia ar fi dus, paradoxal, la creșterea influenței sale în interiorul PNL.
Gigel Știrbu, parte din tabăra pro-Bolojan, susținea că Ilie Bolojan, eliberat de constrângerile funcției de premier, ar putea deveni mai vocal și activ politic. Acesta ar putea, conform liberalului, să coaguleze o tabără reformatoare alături de PNL și USR și să atace direct PSD pe teme precum deficitul, reformele blocate și companiile de stat.
