Ninel Peia, membru al grupului PACE, care include parlamentari din listele SOS și POT, a anunțat că 9 senatori și 6 deputați vor vota moțiunea de cenzură cu bilele la vedere.
Moțiunea de cenzură, denumită „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost citită săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului. Dezbaterea și votul s-au programat pentru astăzi, 5 mai, de la ora 11.00, iar votul va fi secret, cu bile.
Pentru ca Guvernul să fie demis, moțiunea trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi „pentru”, reprezentând majoritatea absolută din cei 463 de parlamentari. Numărul necesar nu depinde de cei prezenți în sală, ci de totalul mandatelor. Dacă pragul este atins, Executivul este demis automat și va rămâne cu atribuții limitate până la formarea unui nou guvern.
Criza politică a început odată cu ruptura coaliției care îl susținea pe Ilie Bolojan. Guvernul a fost învestit pe 23 iunie 2025, cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, având un format pro-european din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități. Relația dintre PSD și premier s-a deteriorat din cauza măsurilor economice și a disputelor legate de reformele administrative și fiscale.
Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a comunicat că premierul nu mai beneficiază de sprijinul unei majorități parlamentare. Ulterior, social-democrații și-au retras și reprezentanții din funcțiile politice guvernamentale, inclusiv secretari de stat și prefecți.
În ceea ce privește votul pentru moțiune, miza principală este dacă PSD și AUR reușesc să transforme semnăturile de pe moțiune în voturi efective. Potrivit calculelor Mediafax, cele două partide au împreună 219 parlamentari și mai au nevoie de aproximativ 14 voturi pentru a atinge pragul de 233. Voturile decisive se află la parlamentarii SOS România, POT, PACE, la neafiliați și la grupul minorităților naționale.
Tabăra guvernamentală are un deficit evident: PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari, iar cu sprijinul minorităților ar putea ajunge la 181. Problema pentru Ilie Bolojan este că minoritățile, cu 17 deputați, nu au decis o linie comună de vot, astfel că fiecare parlamentar poate vota individual.
PNL și USR au optat pentru o strategie de boicot al votului. Liberalii au anunțat că vor participa la dezbatere, dar vor părăsi sala în momentul votului, cu excepția câtorva reprezentanți care vor supraveghea procedura. USR a declarat, la rândul său, că parlamentarii formațiunii vor fi prezenți în plen, dar nu vor vota moțiunea. De cealaltă parte, PSD a decis ca proprii parlamentari să își exprime votul cu bilele la vedere.
Complicațiile au crescut după ce parlamentari din Partidul UNIT au anunțat că, deși au semnat moțiunea, nu o vor vota. Aceasta reprezintă o diferență semnificativă între numărul de semnături și cel de voturi pe care inițiatorii se pot baza în plen.
Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul Bolojan va cădea, dar va rămâne interimar. Constituția stipulează că un guvern demis îndeplinește doar actele necesare administrării treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet.
După vot, președintele României trebuie să convoace partidele la consultări și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
Scenariile discutate includ: un guvern minoritar în jurul PNL-USR-UDMR, un nou acord politic ce ar putea include PSD, o formulă tehnocrată sau prelungirea crizei până la găsirea unei majorități. Ilie Bolojan a menționat că, în cazul în care moțiunea trece, PNL ar putea intra într-o guvernare, dar nu într-o coaliție cu PSD, sau ar putea trece în opoziție pentru a construi „un pol de modernizare”.
Alegerile anticipate sunt menționate în discuții, dar rămân greu de declanșat. Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și doar după respingerea a cel puțin două propuneri de învestitură.
Dacă moțiunea nu atinge 233 de voturi, Guvernul Bolojan va rămâne în funcție. Politic, însă, Executivul ar continua să guverneze cu o susținere fragilă, fără PSD și cu necesitatea de a negocia punctual proiectele importante. Bolojan a anunțat deja discuții cu USR, UDMR și minoritățile pentru funcționarea unui guvern minoritar și a propus un moratoriu parlamentar pentru adoptarea proiectelor necesare PNRR.
Președintele Nicușor Dan a transmis, înaintea votului, că indiferent de rezultat, România va continua să urmeze direcția occidentală și că statul va continua să funcționeze.
Conform surselor Mediafax, la nivelul conducerii statului există evaluarea că moțiunea de cenzură are șanse ridicate să fie adoptată. Aceste surse indică, de asemenea, că, în cazul căderii Guvernului, președintele Nicușor Dan ar urma să convoace, într-o primă etapă, consultări informale cu partidele politice, înainte de a lua o decizie privind nominalizarea unui nou prim-ministru. Sursele Mediafax sugerează și posibilitatea ca desemnarea unui premier să fie amânată, pe fondul instabilității politice și al lipsei unor premise clare pentru formarea rapidă a unei majorități. O astfel de variantă ar prelungi negocierile dintre partide și ar împinge decizia de la Cotroceni spre momentul în care s-ar contura o formulă guvernamentală mai stabilă.
Moțiunile de cenzură au fost frecvent utilizate în România postdecembristă, dar rareori au dus la căderea Guvernului. Din 1989 până în prezent, au fost înregistrate aproximativ 50 de moțiuni de cenzură, dintre care doar șase au fost adoptate.
Primul guvern demis prin moțiune de cenzură a fost Cabinetul Emil Boc I, pe 13 octombrie 2009, prin moțiunea „11 împotriva României”, care a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. A urmat Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, demis pe 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile de mandat, cel mai scurt mandat postdecembrist al unui Executiv.
Un caz special este cel al Guvernului Sorin Grindeanu, demis în 2017 printr-o moțiune inițiată chiar de PSD și ALDE, partidele care îl susținuseră inițial. Moțiunea a trecut cu 241 de voturi pentru și 10 împotrivă.
În 2019, Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis cu 238 de voturi pentru, iar în 2020 a căzut Guvernul Ludovic Orban I, după ce Executivul își asumase răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. Ultimul premier demis prin moțiune de cenzură a fost Florin Cîțu, pe 5 octombrie 2021, când moțiunea a primit 281 de voturi pentru, cel mai mare scor obținut vreodată de un astfel de demers.
Dacă moțiunea de astăzi trece, Ilie Bolojan va deveni al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului. Dacă pică, Guvernul va supraviețui, dar va intra într-o nouă etapă politică: o guvernare minoritară, cu negocieri permanente și cu o majoritate care trebuie reconstruită de la un vot la altul.
