În analiza de față, sunt examinați principalii piloni ai convergenței țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) față de media Uniunii Europene și a Zonei Euro. Primul aspect abordat este respectarea condiționalităților de convergență nominală, incluzând stabilitatea prețurilor, a dobânzilor și sănătatea finanțelor publice. Al doilea aspect se referă la monitorizarea convergenței economice reale, utilizând evoluția indicatorilor PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare și dinamica PIB real. În al treilea rând, se evaluează gradul de convergență instituțională pe baza indicatorilor de eficiență ai guvernării, calculați conform metodologiei Băncii Mondiale. În ultima parte, se evaluează starea și progresul social pentru a identifica punctele forte și slabe în procesul de convergență socială față de media europeană.
- Convergența nominală – conformarea cu criteriile de la Maastricht privind aderarea la zona euro. În ultimii ani, pandemia, contagiunea negativă provenită de la războiul din Ucraina, criza energetică și șocurile geopolitice asociate conflictelor au exercitat presiune asupra indicatorilor de convergență nominală. Dintre țările ECE, Slovacia a aderat la zona Euro în 2009, iar Bulgaria va adera de la 1 ianuarie 2026. Analiza respectării condiționalităților Maastricht relevă că Cehia îndeplinește toate criteriile de convergență nominală. La sfârșitul anului 2025, Ungaria nu îndeplinea niciunul dintre cele patru criterii stabilite, în timp ce România și Slovacia depășeau referința la trei dintre acestea (Tabel 1).
Tabel 1
Beneficiile aderării la Zona Euro sunt clare, însă procesul prezintă dificultăți, fiind marcate asimetrii între țările mari și cele mici. De exemplu, în cazul Bulgariei, deși este prematur să evaluăm succesul sau eșecul integrării, există evoluții mixte în cele patru luni de la aderare. Un efect imediat observat este creșterea inflației, rata IAPC anualizată în Bulgaria crescând de la 3,5% în decembrie 2025 la 6,2% în aprilie 2026, conform datelor Eurostat. Pe termen mediu și lung, consider că beneficiile aderării vor fi net pozitive. Este important de menționat că Cehia, Polonia, Ungaria și România nu au stabilit încă o țintă oficială pentru aderarea la Zona Euro, deși există declarații publice referitoare la orizontul temporal 2030-2035 pentru fiecare dintre aceste țări.
- Convergența reală (economică) – analiza PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare și prognoza creșterii PIB real în 2026 și 2027. În 2025, cel mai ridicat grad de convergență reală în rândul țărilor ECE este deținut de Cehia (92% din media UE), Polonia (81%) și România (78%), în timp ce Ungaria (76%), Slovacia (75%) și Bulgaria (68% din media UE) se află la un nivel mai scăzut. Se observă că țările ECE au avut viteze diferite de convergență economică față de media UE în ultimii zece ani. România a avut cea mai mare viteză de convergență (+22pp), urmată de Bulgaria (+19pp) și Polonia (+11pp). Fondurile europene nerambursabile, inclusiv din PNRR, au contribuit semnificativ la finanțarea acestui proces (Tabel 2).
Tabel 2
În ceea ce privește anul 2026, ultimele prognoze ale Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene indică evoluții mixte pentru țările ECE. Conform datelor FMI, România va avea a doua cea mai mică rată de creștere (0,7%) dintre țările ECE în 2026, în timp ce Polonia va înregistra cea mai mare rată (3,3%). În 2027, atât FMI, cât și Comisia Europeană prevăd o revenire consistentă pentru țările ECE, deși consider această prognoză optimistă, având în vedere dezechilibrele interne și contagiunea negativă generată de incertitudinile globale și conflictele regionale (Tabel 3).
Tabel 3
Analizând detaliile prognozelor celor două instituții internaționale, se observă următoarele: a) comparativ cu raportul WEO din octombrie 2025, estimările de creștere pentru 2026 au fost revizuite în jos pentru România (de la 1,4% la 0,7%), Slovacia (de la 1,7% la 0,6%), Ungaria (de la 2,1% la 1,7%) și Bulgaria (de la 3,1% la 2,8%), în timp ce estimările pentru Polonia (de la 3,1% la 3,3%) și Cehia (de la 2% la 2,2%) au fost revizuite în sus; b) afirmația conform căreia ”Bulgaria a întrecut România, Polonia, Ungaria și Cehia, fiind trecută de FMI în tabel la țări dezvoltate” nu se susține, deoarece FMI clasifică drept „țări dezvoltate” doar țările din Zona Euro; c) conform Prognozei Comisiei Europene, în 2026, Bulgaria va avea un decalaj (output-gap) pozitiv, în timp ce restul țărilor analizate se vor confrunta cu decalaje negative. În 2027, Cehia și Ungaria vor fi în decalaj expansionist, Polonia va fi netră, iar Bulgaria, România și Slovacia vor avea decalaje recesioniste.
- Convergența reală (instituțională) – analiza indicatorilor de bună guvernare, estimați de Banca Mondială. Indicatorii de guvernanță estimați de Banca Mondială (Worldwide Governance Indicators) sunt esențiali în analiza convergenței reale a țărilor din ECE față de media UE. Aceștia reflectă calitatea instituțiilor care susțin creșterea economică pe termen lung. Indicatori precum Statul de drept și Controlul corupției influențează direct investițiile străine, funcționarea piețelor și eficiența alocării resurselor. Eficiența guvernării și Calitatea reglementărilor indică capacitatea statului de a implementa politici publice eficiente și de a crea un mediu favorabil dezvoltării sectorului privat. Indicatorii Voce și Responsabilitate și Stabilitatea Politică reflectă gradul de predictibilitate și participarea cetățenilor în viața publică (Tabel 4).
Tabel 4
Analiza dinamicii acestor indicatori în ultimii zece ani arată evoluții mixte, cu îmbunătățiri la unii și înrăutățiri la alții. Aderarea și integrarea în UE au dus la îmbunătățiri evidente, accelerând convergența instituțională și economică. Instituțiile solide reduc incertitudinea și costurile de tranzacție, stimulând productivitatea și inovarea. Stabilitatea politică și responsabilitatea publică îmbunătățite contribuie la creșterea încrederii cetățenilor și investitorilor în actul de guvernare. În ultimii zece ani, România a avut evoluții pozitive comparativ cu celelalte țări analizate.
- Convergența socială – analiza indicatorilor de stare socială / progres social.
Analiza convergenței sociale este o parte esențială a evaluării convergenței reale. Indicatori precum salariul minim (în euro și la paritatea puterii de cumpărare), venitul disponibil net mediu și median, și rata riscului de sărăcie și excluziune socială ilustrează nivelul de bunăstare și distribuția veniturilor. În cazul statelor non-euro precum Polonia, Ungaria, Cehia și România, convergența socială indică gradul de compatibilitate structurală cu media Zonei Euro. Divergențele persistente pot semnala rigidități pe piața muncii și ineficiențe în mecanismele de redistribuire, iar o convergență socială insuficientă poate amplifica riscurile de ajustare asimetrică după aderare.
Datele Eurostat arată că cinci din cele șase țări ECE analizate – Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Cehia – se află printre ultimele șapte țări UE cu cel mai scăzut salariu minim exprimat în euro. Bulgaria ocupă ultimul loc, cu 620 euro salariu minim net lunar, în timp ce Polonia are cel mai ridicat nivel dintre țările ECE, cu 1139 euro în primul semestru al anului curent (Infografic 1).
Infografic 1
Salariul minim, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, schimbă semnificativ clasamentul țărilor ECE, iar țările baltice Letonia și Estonia sunt împinse pe ultimele locuri (Infografic 2).
Infografic 2
Conform Eurostat, în 2025, România a avut cel mai mic venit disponibil mediu net din UE (8748 euro anual, 729 euro lunar) (Infografic 3) și cel mai mic venit disponibil median net din UE (8187 euro anual, 682 euro lunar) (echivalate în funcție de mărimea și structura gospodăriei) (Infografic 4).
Infografic 3
Infografic 4
Conform celor mai recente date oficiale Eurostat, în 2025, 5.169.000 români trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, dintre care 3.148.000 în zona rurală. Bulgaria are cea mai mare rată a persoanelor care trăiesc în sărăcie și excluziune socială (29%), urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). Cehia și Polonia au cele mai mici rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială, de 11,5% și, respectiv, 15% (Infografic 5).
De asemenea, ponderea angajaților care trăiesc în risc de sărăcie este în România de 10,8% din total, plasând-o pe locul patru după Luxemburg, Bulgaria și Spania, conform datelor Eurostat pentru 2025.
Infografic 5
România conduce în clasamentul nedorit al ratei de deprivare economică și socială severă, cu 16,8% din total populație, urmată de Bulgaria, cu 15%. Polonia (2%) și Cehia (2,6%) au politici antisărăcie eficiente, având o rată redusă a sărăciei extreme (Infografic 6). În 2025, 3.160.000 români se confruntau cu deprivare materială și socială severă, dintre care 758.000 erau copii cu vârsta mai mică de 18 ani.
Infografic 6
Literatura științifică susține o concluzie unanim recunoscută: doar o combinație eficientă între convergența nominală și cea reală poate asigura recuperarea sustenabilă a decalajelor și reziliența în fața șocurilor asimetrice post-aderare la zona euro. Convergența reală trebuie să fie avansată înainte de adoptarea euro, iar convergența nominală trebuie să fie sustenabilă, nu doar temporară.
Următorul Proiect de Țară al României pe termen mediu trebuie să fie Aderarea la Zona
