„O oportunitate care poate aduce beneficii oamenilor din România”
Condiţia esenţială pentru o coaliţie eficientă la guvernare
„Noi suntem Bruxelles-ul”
„Coaliţiile nu sunt doar o formă de a bloca un partid”
Ce este „Europa cu mai multe viteze”
Alianţele politice n-ar trebui folosite pentru a împinge un partid în afara jocului, susţine fostul premier italian Enrico Letta, într-un interviu pentru publicul HotNews. El indică și un domeniu în care crede că România poate juca „un rol fundamental”.
Enrico Letta este o voce influentă în dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene, fiind autorul unui raport privind piața unică, prezentat liderilor europeni în 2024. Acest raport propune o integrare mai profundă în domenii precum energia, piețele financiare și digitalul, devenind un punct de referință în discuțiile despre reformarea pieței unice.
Letta a fost prim-ministru al Italiei, numit în aprilie 2013, într-o perioadă de blocaj politic, gestionând un guvern de „mare coaliție” între stânga și dreapta, inclusiv partidul lui Silvio Berlusconi. Executivul său a funcționat într-un echilibru fragil, marcat de tensiuni și compromisuri, în contextul unei economii dificile, iar mandatul său s-a încheiat în februarie 2014, după pierderea sprijinului politic.
Fostul premier italian discută despre lecțiile acelor ani de guvernare, despre rolul coalițiilor în Europa, locul României în Uniune și direcțiile viitoare ale proiectului european.
Interviul a fost realizat la Bucureşti, cu ocazia conferinţei „Romania Government Roundtable 2026”, organizată de The Economist, unde Letta a subliniat necesitatea unei integrare mai profunde a pieței unice și riscurile fragmentării europene. HotNews a fost partener media al evenimentului, transmiteând principalele intervenții.
HotNews.ro: Care credeți că este cea mai mare oportunitate pentru România în aceste vremuri marcate de crize şi incertitudine? Enrico Letta: Să fie mai aproape de centrul Europei, de centrul Uniunii Europene. România este o țară importantă. Contribuția României la UE și contribuția UE la România sunt abia la început. De aceea, cred că întărirea acestor legături și asumarea unui rol mai important în interiorul UE trebuie să fie principalul obiectiv pentru România, români, presă românească, politicieni, experți, mediul academic.
Cred că Europa intră într-o perioadă de integrare mai profundă, de consolidare a ceea ce poate deveni Uniunea Europeană. În această perioadă, România are marea oportunitate de a fi un actor principal. Sunt convins că această oportunitate poate aduce beneficii oamenilor din România.
– În ce domeniu credeţi că excelează România? – Tatăl meu a fost un mare matematician. Îl auzeam mereu spunând că cei mai buni matematicieni din lume sunt românii. Am încredere în el, cred că avea dreptate. Este remarcabil că, într-o perioadă în care matematica este atât de importantă pentru dezvoltarea noilor invenții, a tehnicilor, a informaticii și a tehnologiilor, România poate juca un rol fundamental.
România este, în primul rând, o țară mare, iar contribuția sa la Uniunea Europeană nu a fost încă înțeleasă sau valorificată pe deplin. Sunt convins că următorii ani pot fi ani în care România va deveni mai centrală în Uniunea Europeană, din mai multe motive.
În primul rând, din cauza procesului de extindere care va avea loc. În al doilea rând, din cauza transformărilor prin care trece regiunea. Și, nu în ultimul rând, pentru că Europa devine tot mai centrală în procesul de integrare și în relațiile cu restul lumii.
Știți, Donald Trump pune o presiune puternică pe Europa, iar Europa trebuie să răspundă prin mai multă integrare și prin consolidarea pieței unice europene. Asta înseamnă crearea mai multor oportunități pentru consumatori, experți, studenți, cercetători, profesori și angajați. Până acum nu am făcut suficient în acest sens, dar acum există posibilitatea de a face mai mult.
– Ați fost prim-ministru al Italiei într-o perioadă de blocaj politic, conducând un guvern de largă coaliție. România trece acum printr-o perioadă de instabilitate, tot cu o largă coaliţie la guvernare. Ce înseamnă să acționezi ca „manager de criză” într-un guvern? – Vreau să încep spunând că nu îmi place când oameni veniți din afara unei țări le dau lecții celor din acea țară. Nu voi face niciodată acest lucru dintr-o poziție de superioritate.
Pot însă să vă spun care a fost experiența mea și ce am învățat din construirea de coaliții și din crearea de legături, de rețele în Europa. Cred cu tărie că guvernele de coaliție sunt esența Europei. De ce spun asta? Dintr-un motiv foarte simplu: Europa e un continent complex, iar țări precum România sau Italia au o complexitate mare. Iar această complexitate înseamnă că nu putem delega toată puterea unei singure persoane. Aici este o mare diferență față de alte părți ale lumii, unde există ideea că alegem un lider și îi dăm toată puterea. În țările noastre, o astfel de simplificare a puterii este imposibilă.
Avem nevoie să construim coaliții. Iar pentru a construi coaliții, trebuie să ne respectăm unii pe alții. Acesta este punctul principal: construirea de coaliții înseamnă respect reciproc. Nu trebuie să încerci să împingi pe cineva într-un colț sau pe altcineva în alt colț, ci să îi faci pe toți să fie participanți reali la decizie. Cred că România este o țară ca Italia, în sensul că are nevoie de coaliții. Iar a construi coaliții înseamnă, înainte de toate, să respecți toate părțile și să încerci să folosești toate resursele și toate talentele pe care le ai.
Experiența mea politică mi-a arătat mereu că atunci când construim coaliții bazate pe respect, câștigăm. Când credem că unul trebuie să-i învingă pe ceilalți, pierdem. Pierdem pentru că nu suntem țări în care să poți concentra toată puterea în mâinile unei singure persoane.
Gândiţi-vă la Uniunea Europeană. Forţa ei rezidă în faptul că e formată dintr-o uniune de minorități. Cu toții suntem o minoritate în Europa. Nu există o majoritate. Tocmai de aceea trebuie să rămânem conectați, să rămânem împreună. Iar, fiind toți minorități, trebuie să învățăm cum să fim de acord și cum să nu fim de acord. Asta e foarte important, pentru că de multe ori suntem împreună, dar nu ne e ușor să avem comportamentele corecte – cum să fim de acord, cum să nu fim de acord –, fără ca totul să devină conflictual.
– Dar ce se întâmplă când criticile vin din interiorul coaliției? – Coalițiile înseamnă, din experiența mea, posibilitatea de a vorbi, de a critica, de a învăța, de a discuta, de a asculta, dar, în același timp, de a lua decizii împreună și de a merge mai departe pe baza acestor decizii comune.
Uniunea Europeană este, în sine, o coaliție. Consiliul European este o formă de conducere colectivă. Cred că trebuie să învățăm din acest model. Avem principala instituție de leadership din Europa – Consiliul European – care funcționează ca o conducere colectivă: liderii sunt 27 de state, plus președintele Consiliului European. Ei sunt împreună și, împreună, reprezintă Bruxelles-ul. Acesta este un punct important. Nu sunt doar reprezentanții propriilor țări, ci sunt și „Bruxelles-ul”. Când vorbim despre Europa, spunem adesea că „Bruxelles-ul a decis”, „Bruxelles-ul spune”, „Bruxelles-ul sancționează”.
– Unii români percep Bruxelles-ul ca pe o autoritate care dictează… – Dar trebuie să înțeleagă că Bruxelles-ul este și România. Bruxelles-ul nu este o entitate separată de România. România face parte din conducerea de la Bruxelles. Așadar, atunci când Bruxelles-ul decide, și România decide. Nu este o entitate externă care decide și sancționează România. Știu acest lucru și din Italia, unde a existat mereu această percepție că Bruxelles-ul este ceva din afara noastră. Dar noi suntem Bruxelles-ul. Mi-aș dori ca acest lucru să fie conştientizat de toată lumea. Suntem Bruxelles-ul. Iar când Bruxelles-ul decide, facem parte din acea decizie.
Dar, desigur, pentru ca acest lucru să fie real, trebuie să fim prezenți la Bruxelles și să luptăm pentru a lua decizii într-un mod favorabil, dintr-o poziție bună. Și trebuie să construim coaliții în interiorul Uniunii Europene. Recomandarea mea este să fim proactivi în formarea de coaliții între state, pe teme în care putem juca un rol.
De exemplu, Italia a construit în ultimii ani coaliții pentru creșterea competitivității, pentru crearea uniunii energetice sau pentru relansarea programului Erasmus. Este foarte important să înțelegem că Bruxelles-ul nu este o entitate externă. Noi suntem Bruxelles-ul.
– Dumneavoastră vorbiţi despre coaliţii între state, însă în România există în acest moment un interes public tot mai mare legat de provocările coalițiilor în interiorul statului. Italia a testat, de-a lungul timpului, numeroase formule de guvernare, de la coaliții fragile la guverne tehnocrate și mișcări populiste. Dacă privim Italia ca pe un laborator politic pentru Europa, vă întreb: sistemele bazate pe coaliții fragile și compromis îi pot împinge pe alegători spre opțiuni mai radicale? – Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Trebuie să explicăm clar că, dacă avem o coaliție, aceasta poate fi o modalitate de a aduce împreună puncte de vedere diferite, în interesul țării. Așadar, coalițiile nu sunt doar o formă de a rămâne împreună sau de a împiedica un partid să ajungă la putere. Uneori avem tendința să credem că rolul coalițiilor este doar acela de a bloca un partid.
În Italia, din experiența mea, a fost foarte important faptul că suntem în zona euro și că Bruxelles-ul, Frankfurt-ul și Europa, în ansamblu, ne garantează datoria publică. Italia are o datorie publică ridicată. Aşa că Bruxelles-ul, Europa și politicile pro-europene sunt obligatorii pentru partidele italiene. Pentru că, în ultimă instanță, doar datorită Europei putem gestiona această datorie mare. Din acest punct de vedere, chiar și partidele eurosceptice sunt obligate să fie pro-europene. Pentru că, fără Europa, este imposibil să guvernezi țara. Datorită Europei, datoria noastră este ținută sub control. Datorită Europei avem stabilitate. Datorită Europei avem, de exemplu, fondurile Next Generation EU, care au fost un impuls extraordinar pentru viitor.
Înțeleg întrebarea dumneavoastră. Dar o altă lecție din experiența țării mele este că este important să fii la guvernare, dar trebuie să ţii cont de faptul că toate partidele sunt reprezentate în Parlament. Și este esențial ca Parlamentul să fie implicat în toate deciziile. Implic
