În Paris, cetățenii au optat pentru crearea de străzi pietonale și eliminarea locurilor de parcare. Bucureștiul, deși extrem de aglomerat, are un avantaj pe care riscă să-l piardă. Primarii ar trebui să se gândească dacă mașinile pentru care investesc în parcări vor mai exista peste 20 de ani.
Pe modelul implementat de primarul Robert Negoiță, Primăria Sectorului 2 a redus spațiile verzi din grădinile blocurilor din cartierul Baicului pentru a crea locuri de parcare. Intervenții similare au avut loc și în Sectorul 5, în cartierul Rahova.
Primarii afirmă că aceasta este dorința cetățenilor, menționând că lipsa locurilor de parcare reprezintă una dintre principalele probleme ale orașului. În acest context, se investesc sute de milioane de lei pentru a dezvolta infrastructura necesară.
Cu toate acestea, prin aceste proiecte, Bucureștiul se abate de la tendințele orașelor civilizate din Europa. Dincolo de aspectul financiar, Bucureștiul pierde un avantaj semnificativ, având în vedere că, în următorii 10-20 de ani, confortul va consta în a nu suferi din cauza căldurii extreme în oraș, nu în a călători cu mașina.
Toate studiile de mobilitate au demonstrat că soluția nu constă în utilizarea mașinii, ci în promovarea mobilității sustenabile.
De la Paris și Londra, până la Viena și Madrid, tendința este de a descuraja utilizarea mașinilor personale, redirecționând resursele de la mașini pentru a crea benzi dedicate transportului public, piste pentru biciclete și spații pietonale sau pentru a înverzi orașul.
De exemplu, în martie 2025, parizienii au decis prin referendum ca 500 de străzi din oraș să devină pietonale, ceea ce implică desființarea a aproximativ 10.000 de locuri de parcare.
În București, în ultimul deceniu, numărul de mașini a crescut cu 40%, ajungând la 1,7 milioane de autovehicule. Congestia a atins un nivel fără precedent. Primarii investesc în pasaje pentru a fluidiza traficul, măsura s-a dovedit a fi adesea ineficientă, iar parcările se dezvoltă în continuare. De asemenea, unele primării, cum ar fi cea a Sectorului 4, oferă vouchere de benzină pentru a încuraja utilizarea mașinii, argumentând că cetățenii nu au altă opțiune pentru a-și duce „copiii la școală” sau pentru a merge la muncă, în contextul crizei economice și creșterii prețurilor la combustibil.
Este important de menționat că nu trebuie să confundăm a avea o mașină cu a o folosi. Nu demonizăm mașina, însă rolul Primăriei nu este să asigure locuri de parcare pentru fiecare vehicul.
În nicio capitală din lume nu există suficiente locuri de parcare pentru toate mașinile, iar parcarea este, de obicei, contra cost.
Responsabilitatea primăriilor este să ofere alternative, precum un transport public de calitate, piste pentru biciclete, trotuare sigure, grădinițe și școli în întreaga zonă urbană, precum și spitale și spații de recreere, astfel încât cetățenii să nu mai depindă de mașini și să le folosească din ce în ce mai rar sau chiar să renunțe la utilizarea acestora.
Parcările pot fi realizate și de sectorul privat, așa cum se întâmplă în multe alte orașe europene – nu toate parcările sunt publice, iar Primăria trebuie să asigure un mediu propice pentru investiții. În București, dacă fiecare parchează unde poate fără a fi sancționat, nimeni nu va investi în parcări, deoarece nu există stimulente pentru a plăti un abonament pentru parcare când se poate parca gratuit pe domeniul public.
Pe de altă parte, schimbările climatice reprezintă o preocupare reală. Verile devin din ce în ce mai calde, iar fenomenele meteorologice extreme devin frecvente. Spațiile verzi sunt esențiale în astfel de situații.
Spre deosebire de alte orașe mai vechi sau medievale, unde majoritatea spațiilor publice sunt asfaltate sau betonate, Bucureștiul, chiar și în zonele dens populate de construcții din perioada comunistă, precum Militari, Pantelimon sau Rahova, dispune de spații verzi între blocuri. Mici grădini de bloc, alei cu arbori și arbuști, deși nu foarte generoase, contribuie semnificativ la confortul urban în contextul schimbărilor climatice.
În orașele europene care au dezvoltat masiv infrastructura pentru mașini în anii ’70, ’80 și ’90, acum se demolează aceste structuri pentru a crea mai multe spații verzi cu suprafețe permeabile, sporind astfel reziliența orașelor la schimbările climatice.
În situații extreme, Bucureștiul poate experimenta precipitații de două ori mai mari în doar o zi față de media lunară, așa cum s-a întâmplat anul trecut în octombrie. Grădinile blocurilor și parcurile, dacă nu sunt betonate, pot absorbi o parte semnificativă din aceste precipitații, contribuind la prevenirea inundațiilor. De asemenea, copacii ajută la reducerea temperaturilor în timpul verii; pe străzile cu vegetație, temperatura poate fi cu până la 10 grade mai mică, diminuând astfel disconfortul termic.
Conflictele internaționale, cum ar fi cel din Iran, au dus la o creștere semnificativă a prețului combustibililor, evidențiind vulnerabilitatea orașelor în care mașina domină. Aceasta subliniază importanța existenței unor alternative. În martie, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a recomandat munca de acasă, reducerea vitezei pe autostrăzi cu cel puțin 10 kilometri pe oră și evitarea călătoriilor aeriene atunci când există opțiuni de transport alternative, precum transportul public.
Cu siguranță, este necesară crearea de locuri de parcare în București, în special pentru parcările de reședință. Totuși, înainte de a distruge spațiile verzi, primarii ar trebui să reflecteze asupra viitorului mașinilor pentru care acum construiesc parcări, având în vedere că în 10-20 de ani acestea ar putea să nu mai existe. Este esențial să se recunoască faptul că reziliența orașului în fața schimbărilor climatice este mai importantă decât confortul temporar oferit de mașină.
În loc să sprijine proiecte masive pentru mașini, soluția ar fi să se inspire din experiențele europene și să dezvolte transportul public, opțiuni alternative de transport și comunități mai puțin dependente de mașină prin urbanism sustenabil – cu școli și grădinițe în apropierea cartierelor noi și unități de învățământ de calitate în toate zonele orașului. Nimeni nu ar dori să petreacă două ore pe zi traversând orașul pentru a-și duce copiii la școală, dacă ar avea acces la servicii educaționale decente aproape de locuințe.
