Serbia a rămas un aliat apropiat al Kremlinului.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a anunțat că Uniunea Europeană a înghețat fondurile din Planul de creștere destinat Serbiei, acuzând Belgradul de „regresie” în domeniul reformelor judiciare. Declarația a fost făcută joi seară, conform informațiilor transmise vineri de AFP și Agerpres.
Această declarație a fost emisă în cadrul unei conferințe din Elveția, după ce parlamentul sârb a adoptat reforme judiciare fără a consulta procurorii, judecătorii, Uniunea Europeană sau alte organisme specializate.
Criticii acestor reforme, adoptate în luna ianuarie, susțin că ele oferă mai multă putere președinților instanțelor judecătorești asupra judecătorilor și elimină garanțiile necesare pentru asigurarea independenței procurorilor, ceea ce a generat îngrijorări în rândul Uniunii Europene și al Consiliului Europei.
„Am suspendat toate plățile în cadrul Planului de creștere, deoarece a existat un regres în domeniul justiției”, a afirmat Kos răspunzând unei întrebări legate de situația din Serbia.
„Până când această situație nu va fi remediată, Serbia nu va putea beneficia de sprijin financiar european”, a adăugat ea, în timpul conferinței dedicate celei de-a 50-a aniversări a Zilei Europei, desfășurată la Universitatea din Fribourg, Elveția.
Într-o solicitare adresată AFP pentru a verifica dacă a fost luată o decizie oficială privind suspendarea finanțării, Comisia Europeană nu a oferit un răspuns.
Planul de creștere, destinat șase țări din Balcanii de Vest (Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Serbia), dispune de un buget de 6 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027, având ca scop stimularea economiilor și accelerarea integrării cu Uniunea Europeană.
Accesarea acestor fonduri este condiționată de implementarea reformelor, în special cele legate de garantarea independenței sistemului judiciar și combaterea corupției.
Serbia a primit prima tranșă de 56,5 milioane de euro în luna ianuarie, parte dintr-un total de 1,58 miliarde de euro alocate acestei țări care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.
Kos a criticat, de asemenea, regresul în ceea ce privește statul de drept, democrația și libertatea presei.
„Serbia este acum extrem de polarizată”, a spus ea, referindu-se la climatul politic tensionat din țară, care a fost marcat de aproape un an și jumătate de proteste anticorupție.
„Este candidată (la aderarea la UE, n.r.) de peste un deceniu și, din păcate, observăm un recul”, a adăugat ea, exprimându-și nemulțumirea și față de politica externă a Serbiei.
Serbia continuă să fie un aliat apropiat al Kremlinului și reprezintă unul dintre puținele state europene care nu au impus sancțiuni Rusiei după invazia acesteia asupra Ucrainei din februarie 2022.
„Nu poți juca la două capete”, a concluzionat Kos.
