O echipă internațională de oameni de știință a descoperit un model neașteptat în modul în care păsările urbane reacționează la oameni. Specii precum pițigoiul mare, vrabia de casă și mierla tind să își ia zborul mai devreme atunci când sunt abordate de femei decât de bărbați. Această constatare este clară, însă motivul din spatele ei rămâne necunoscut, conform relatărilor de la SciTechDaily.
Studiul, publicat în revista Nature, a avut loc în cinci țări europene și a implicat participanți bărbați și femei care se apropiau de păsări în parcuri și alte spații verzi urbane. Oamenii de știință au măsurat cât de aproape puteau ajunge de păsări înainte ca acestea să își ia zborul, evaluând ceea ce este cunoscut drept „distanța de inițiere a zborului”.
În medie, bărbații au reușit să se apropie de păsări cu aproximativ un metru mai mult decât femeile înainte ca păsările să își ia zborul. Efectul a fost observat în pofida faptului că cercetătorii au ales participanți de înălțimi similare și i-au rugat să se îmbrace similar, pentru a exclude influența acestor factori asupra comportamentului păsărilor.
Acest model a fost consistent în toate locurile incluse în studiu, care au fost localizate în Cehia, Franța, Germania, Polonia și Spania. De asemenea, s-a menținut la nivelul a 37 de specii, de la păsări prudente precum coțofenele până la unele mai tolerante, cum ar fi porumbeii.
Dr. Federico Morelli de la Universitatea din Torino, unul dintre autorii studiului, a declarat că rezultatul a fost o surpriză: „În mod neașteptat, am constatat că păsările tindeau să fugă mai devreme atunci când erau abordate de femei decât de bărbați. Am fost destul de surprinși de acest rezultat”.
Constatările sugerează că păsările pot face distincția între oameni de sex masculin și feminin, însă indiciile exacte pe care se bazează rămân neclare. Cercetătorii explorează posibile explicații, precum mirosul, forma corpului sau stilul de mers.
Profesorul Daniel Blumstein de la Universitatea din Los Angeles, California, a explicat: „Rezultatele noastre se adaugă cunoștințelor tot mai ample despre modul în care păsările ne percep. Păsările care trăiesc în apropierea oamenilor sunt atente la noi și acordă atenție mirosurilor, sunetelor și mișcărilor noastre”.
El a subliniat importanța de a înțelege cum ne percep păsările pentru a coexista cu succes cu alte specii. „Măsurarea distanței de inițiere a zborului este un instrument foarte util pentru a înțelege acest lucru”, a adăugat acesta.
Profesorul Blumstein a recunoscut că identificarea semnalelor specifice ar putea fi o provocare: „Există mai multe posibilități privind indiciile pe care le detectează păsările. Ar putea fi mirosurile, ar putea fi felul în care merg oamenii. Dar cum testăm asta? Poate printr-un studiu care să semene cu Ministerul mersurilor caraghioase din Monty Python”.
Dr. Yanina Benedetti de la Universitatea Cehă de Științe ale Vieții din Praga, o altă autoare a studiului, a declarat: „Ca femeie care lucrează pe teren, am fost surprinsă că păsările au reacționat diferit la noi. Acest studiu evidențiază modul în care animalele din orașe ‘văd’ oamenii, ceea ce are implicații pentru ecologia urbană și pentru egalitatea în știință”.
„Multe studii comportamentale presupun că un observator uman este neutru, însă în cazul păsărilor urbane din studiul nostru nu a fost așa”, a adăugat aceasta.
Oamenii de știință au propus mai multe explicații pentru acest fenomen, inclusiv diferențe de miros, de formă a corpului sau de mers. Totuși, aceste idei rămân speculative, iar studii suplimentare sunt necesare pentru a le testa.
Dr. Federico Morelli a afirmat: „Aceasta este poate cea mai interesantă parte a studiului nostru. Am identificat un fenomen, dar nu știm cu adevărat de ce apare. Totuși, rezultatele noastre evidențiază capacitatea sofisticată a păsărilor de a-și evalua mediul”.
„Păsările urbane reacționează în mod clar la indicii subtile pe care oamenii nu le observă ușor. Studiile viitoare ar putea analiza factori individuali precum tiparele de mișcare, indiciile olfactive sau trăsăturile fizice, testându-le separat, în loc să le grupeze sub categoria sexului observatorului. Această abordare ar ajuta la identificarea indiciilor specifice pe care le detectează păsările”, a adăugat dr. Benedetti.
Studiul a inclus 2.701 observații, însă cercetătorii subliniază că aceste rezultate sunt preliminare. Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a confirma dacă modelul observat se menține și pentru a înțelege mai bine ce anume îl determină.
