Rezoluția a fost adoptată miercuri în plenul Parlamentului European, după analiza raportului Comisiei Europene referitor la statul de drept din 2025.
Reprezentanții europeni subliniază că, în continuare, majoritatea recomandărilor formulate de Comisia Europeană nu sunt aplicate în numeroase state membre: „93% dintre recomandări sunt reluate din anii anteriori”, ceea ce indică progrese limitate în diverse domenii esențiale.
Justiția, sub presiune politică
Parlamentul European semnalează că în anumite state membre persistă riscuri legate de influența politică asupra sistemului judiciar, inclusiv în privința numirii judecătorilor și gestionării dosarelor.
Eurodeputații condamnă orice formă de interferență politică și solicită garanții clare pentru independența justiției. „Sunt vizate atacurile asupra judecătorilor și procurorilor și utilizarea politică a sistemelor de justiție”, se menționează în rezoluția adoptată.
Parlamentul solicită, de asemenea, respectarea deciziilor Curții de Justiție a UE și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
Corupția: „o amenințare serioasă”
Corupția continuă să fie una dintre principalele preocupări pentru eurodeputați, fiind caracterizată ca o „amenințare directă la adresa democrației și a egalității de tratament”.
Parlamentarii solicită sancțiuni mai severe și măsuri mai eficiente în cazurile de corupție la nivel înalt. În plus, aceștia cer o colaborare mai strânsă între instituțiile europene și implicarea completă a Uniunii Europene în GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei.
Presiuni asupra presei și societății civile
Eurodeputații trag un semnal de alarmă cu privire la libertatea presei, subliniind că jurnaliștii de investigație continuă să fie expuși amenințărilor, hărțuirii și proceselor abuzive.
„Atacurile asupra jurnaliștilor sunt atacuri directe asupra statului de drept”, avertizează Parlamentul European.
De asemenea, a fost criticată utilizarea tehnologiilor de tip spyware, care permit supravegherea ascunsă a telefoanelor și computerelor, precum și concentrarea proprietății media în mâinile unui număr restrâns de actori, alături de presiunile politice asupra instituțiilor de presă publică.
Parlamentul mai avertizează că spațiul pentru organizațiile societății civile se restrânge în anumite state, din cauza finanțărilor reduse, birocrației sau campaniilor de discreditare.
Fondurile UE pot fi suspendate
Eurodeputații leagă în mod direct statul de drept de respectarea drepturilor fundamentale, făcând referire la probleme legate de discriminare, discurs de ură, drepturile minorităților, violență de gen sau accesul la servicii de sănătate reproductivă.
În acest context, Parlamentul European avertizează că fondurile UE vor fi suspendate în situația în care se constată încălcări ale drepturilor fundamentale.
Mesajul raportorului
Raportorul Konstantinos Arvanitis consideră că adoptarea rezoluției demonstrează un sprijin larg din partea forțelor democratice din Parlament.
„Textul acoperă toate domeniile relevante, exprimă îngrijorările noastre și include propuneri concrete de îmbunătățire”, a declarat acesta, subliniind că documentul ar trebui să devină un reper pentru viitoarele acțiuni în ceea ce privește statul de drept în UE.
