Iranul a fost martorul unor proteste extrem de violente, cele mai sângeroase din ultimele decenii, cu un bilanț de cel puțin 5.000 de morți, conform rapoartelor autorităților, transmite Reuters.
Demonstrațiile, care au început din cauza dificultăților economice, s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului clerical, rezultând într-o reprimare severă din partea statului.
Protestele, care au început pe 28 decembrie, s-au răspândit rapid pe tot teritoriul țării, atrăgând participanți din marile orașe și din zonele regionale.
Un oficial iranian a comunicat că aproximativ 500 de membri ai forțelor de securitate se numără printre cei care au pierit în violențe.
Autoritățile au atribuit responsabilitatea acestor evenimente „teroriștilor și protestatarilor înarmați”, acuzând grupuri externe că au contribuit la escaladarea violențelor.
Organizațiile independente pentru drepturile omului oferă o estimare mai mică, dar totuși semnificativă, raportând mii de decese confirmate și peste 24.000 de arestări.
Sistemul judiciar iranian a anunțat că execuțiile ar putea continua împotriva persoanelor acuzate de infracțiuni grave comise în timpul protestelor.
Oficialii au făcut referire la acuzația de Mohareb, sau „război împotriva lui Dumnezeu”, care este pedepsită cu moartea conform legislației iraniene.
Acest anunț a intensificat îngrijorările internaționale, în special în contextul informațiilor despre planificarea a sute de execuții.
Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a susținut reprimarea, atribuind tulburările dușmanilor externi și grupurilor armate.
Tensiunile internaționale au crescut, președintele american Donald Trump avertizând Iranul să nu execute protestatari și mulțumind autorităților de la Teheran pentru suspendarea unor execuții.
Însă, după ce Khamenei l-a condamnat public pe Trump, acuzându-l de responsabilitate pentru victimele din Iran, atmosfera a devenit și mai tensionată.
Organizațiile pentru drepturile omului solicită în continuare transparență, în timp ce restricțiile de internet limitează sever circulația informațiilor din interiorul țării.
Regiunea nord-vestică a Iranului, locuită predominant de kurzi, a fost identificată ca fiind cea mai afectată de violențe, conform oficialilor și grupurilor pentru drepturile omului.
Informațiile sugerează existența activității separatiste armate în apropierea graniței cu Irakul, complicând și mai mult situația de securitate.
Deși intensitatea protestelor pare să fi scăzut, localnicii continuă să trăiască într-o stare de frică și să se confrunte cu traume de lungă durată.
