În ultimii ani, inteligența artificială (AI) a fost percepută similar cu problemele schimbărilor climatice sau demografice: un factor pe termen lung, fără un impact imediat asupra politicii monetare. Această viziune a suferit o transformare radicală. Decidenții încep să considere AI ca o schimbare structurală semnificativă, asemănătoare electrificării sau apariției internetului. Acum, întrebarea nu mai este dacă AI este importantă, ci cât de repede își va produce efectele și în ce direcție: va duce la inflație sau, dimpotrivă, o va diminua, conform Euronews.
Banca Centrală Europeană (BCE) a făcut deja progrese în acest sens. Din 2022, instituția utilizează un model de învățare automată care analizează aproximativ 60 de indicatori economici, de la așteptările privind inflația până la condițiile financiare. Acest model este actualizat de mai multe ori pe trimestru și a oferit rezultate semnificative; de exemplu, în 2025, a prezis riscuri de creștere a inflației de bază, confirmate ulterior de datele oficiale. În același timp, Deutsche Bundesbank aplică soluții de AI pentru analiza economică, procesarea documentelor și interpretarea comunicărilor din zona euro. Președintele instituției, Joachim Nagel, a subliniat că tehnologia ar trebui să sprijine mandatul băncilor centrale, nu să-l înlocuiască.
În Statele Unite, Federal Reserve abordează AI mai degrabă dintr-o perspectivă conceptuală, dar discuțiile devin din ce în ce mai intense. Guvernatorul Christopher Waller consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât tehnologii precum internetul sau smartphone-urile. O creștere constantă a productivității ar permite majorarea veniturilor fără a genera presiuni inflaționiste. Cu toate acestea, vicepreședintele Philip Jefferson atrage atenția asupra efectului dublu: AI poate reduce costurile de producție, dar în același timp poate crește cererea pentru resurse precum energie, terenuri și infrastructură digitală.
Una dintre marile incertitudini este modul în care AI va influența inflația pe termen scurt comparativ cu termen lung. Investițiile semnificative în centre de date și infrastructură ar putea crea presiuni inflaționiste inițiale. Însă, pe termen lung, automatizarea și eficiența crescută ar putea diminua costurile și tempera creșterea prețurilor.
Kevin Warsh, o figură centrală a dezbaterii, este propus pentru conducerea Federal Reserve după expirarea mandatului lui Jerome Powell. Warsh compară momentul actual cu anii ’90, când politicile monetare relaxate au fost susținute de un val de productivitate. Totuși, el avertizează că AI rămâne o forță insuficient înțeleasă. „AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului”, a afirmat el, sugerând că modelele economice actuale ar putea deveni depășite.
În fața acestei incertitudini, băncile centrale sunt obligate să își adapteze instrumentele și modelele de analiză. AI nu mai este doar un subiect de cercetare, ci o variabilă care poate influența direct deciziile privind dobânzile și stabilitatea economică. În absența unui consens clar, instituțiile navighează între oportunitatea unei noi ere de productivitate și riscurile unor dezechilibre greu de anticipat.
