Adrian Câciu afirmă că execuția bugetară actuală „demască minciuna lunilor iulie-septembrie când ni se spunea că au fost ascunse facturi de 30 miliarde și că deficitul real la final de an ar fi trebuit să ajungă la 10-11%”.
Acesta detaliază că, dacă aceste declarații ar fi fost corecte, după rectificarea care a crescut deficitul anual de la 7% la 8,4%, deficitul public ar fi trebuit să crească deja în luna octombrie la 7,2%.
„Ei bine, a fost doar 5,7% și iată că nici în noiembrie nu au apărut celebrele «facturi ascunse». Au avut nevoie de un vinovat, au mințit. Cea mai grosolană minciună a fost cea cu «incapacitatea de plată», cu agențiile de rating care ne bagă în «junk» și suspendarea fondurilor europene. Au mințit”, declară fostul ministru.
Analizând structura cheltuielilor, Câciu subliniază că „din valoarea de 121,8 miliarde, 108,4 miliarde sunt cheltuieli de investiții. Adică 89% din deficit. Cu 35,4 miliarde mai mult decât deficitul primar”.
Potrivit acestuia, datele sugerează că „deficitul primar este de 3,83% din PIB, în timp ce valoarea investițiilor este de 5,7% din PIB. Practic, investițiile, ca valoare, sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar”.
Referitor la proiecția pentru finalul anului, fostul oficial consideră că „în mod normal, așa cum arată datele la 11 luni, deficitul public anual ar putea fi închis la 7% din PIB, așa cum a fost estimat în legea bugetului inițial”.
„Te întrebi, de ce a trebuit ca deficitul să urce la 8,4% pentru final de an? Așa cum te întrebi dacă era atât de necesară creșterea de TVA, dacă ai, ca țară, un deficit de 6,4% din PIB la 11 luni și programasei 7% în bugetul inițial? De ce te duci în 8,4% pentru final de an? Și mă refer mai ales la faptul că ai păstrat 8,4% și la a doua rectificare, din noiembrie, când știai că vei fi la 6,4% la final de lună”, continuă Câciu.
Adrian Câciu discută și despre impactul PNRR, subliniind că „toți știm, încă de la legea bugetului pe 2025, că vom avea regularizări de 8,1 miliarde lei odată cu aprobarea modificării PNRR. Adică se vor trece sume de împrumut pe grant, iar efectul va fi neutru în deficit”.
Acesta consideră că acesta este un alt motiv pentru care ținta de 7% era credibilă. De asemenea, el critică performanța actuală în raport cu agențiile de rating: „Cum explici că, deși te lauzi că ai luat măsuri bune de consolidare, agențiile de rating îți mențin, la unison, perspectiva negativă a ratingului de țară? Aduc aminte tuturor că singura perioadă din ultimii 5 ani când România a avut perspectiva stabilă la toate cele 3 agenții de rating a fost noiembrie 2021-octombrie 2024”.
Fostul ministru critică atitudinea Consiliului Fiscal și reiterează opoziția față de majorarea taxelor.
„Bănuiesc că, acum, când investițiile sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar și reprezintă 89% din deficit, Consiliul Fiscal nu ne mai spune că e o «tâmpenie» să motivezi deficitul că faci investiții. Acum e bine, că nu mai conduce PSD guvernul sau ministerul de finanțe… Hai, să fim bine, concluzia mea este că nu trebuia crescut TVA-ul, iar datele execuției bugetare confirmă ce spun, ajustarea se face pe alte elemente”, a încheiat Câciu.
