S.B.
Piaţa de Capital / 20 aprilie, 16:43
Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a anunţat luni că în 2025 a realizat investiţii de aproximativ 691 de milioane de lei pentru modernizarea şi retehnologizarea Reţelei Electrice de Transport (RET). Pentru anul 2026, compania propune un buget estimat de circa 914 milioane de lei, reprezentând o creştere de peste 30% faţă de suma realizată în anul precedent, conform unui comunicat remis redacţiei.
Conform informaţiilor furnizate de companie, cheltuielile de investiţii au totalizat în 2025 suma de 691,05 milioane de lei, în creştere de la 665,7 milioane de lei în 2024 şi semnificativ mai mult decât în 2023, când s-au realizat 471,95 milioane de lei. Gradul de realizare a programului anual a fost de 104,9% în raport cu planul iniţial şi de 96,5% faţă de varianta revizuită, ceea ce reflectă o execuţie eficientă şi o consolidare a capacităţii operaţionale.
Pentru anul 2026, Transelectrica îşi propune un program de investiţii de peste 914 milioane de lei, iar estimările pentru 2027 şi 2028 sugerează o creştere semnificativă a efortului investiţional. Reprezentanţii companiei au menţionat că „această traiectorie reflectă o evoluţie susţinută a investiţiilor, dar mai ales o accelerare a procesului de modernizare sistemică a RET”.
În 2025, cea mai mare parte a cheltuielilor a fost direcţionată către proiectele proprii, în valoare de 594,22 milioane de lei, dintre care peste 90% au vizat lucrări demarate în anii anteriori. În plus, investiţiile finanţate din tariful de racordare şi eliberare amplasament au totalizat 96,82 milioane de lei, contribuind la integrarea de noi capacităţi de producţie şi la relocarea reţelelor.
Tot anul trecut, compania a extins accesul la finanţări europene, semnând şase contracte pentru proiectare şi execuţie, finanţate din fonduri nerambursabile – trei prin Fondul pentru Modernizare şi trei prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). De asemenea, Transelectrica a desfăşurat proceduri de achiziţie pentru alte trei proiecte finanţate prin PNRR, contractele fiind finalizate la începutul lui 2026.
Printre proiectele semnificative în derulare sau lansate în 2025 se numără modernizarea şi trecerea la nivelul de 400 kV a staţiilor Stâlpu şi Teleajen, esenţiale pentru evacuarea energiei din Dobrogea şi creşterea capacităţii de transport către Muntenia. De asemenea, se dezvoltă interconexiunile prin linia electrică aeriană de 400 kV Suceava – Bălţi, care contribuie la integrarea Republicii Moldova în reţeaua ENTSO-E.
Compania investeşte, de asemenea, în întărirea infrastructurii din sud-vestul ţării, prin proiecte precum linia de 400 kV Timişoara – Arad şi modernizarea nodului energetic Porţile de Fier, precum şi în construirea staţiei de 220 kV Ostrovu Mare, în judeţul Mehedinţi.
Un alt obiectiv al companiei este instalarea de centrale fotovoltaice şi sisteme de stocare pentru alimentarea serviciilor interne ale staţiilor electrice, o măsură menită să reducă costurile operaţionale şi emisiile de gaze cu efect de seră, în acelaşi timp crescând siguranţa alimentării. În paralel, se implementează soluţii de tip SMART GRID şi sisteme de monitorizare online pentru optimizarea funcţionării reţelelor de înaltă tensiune.
Transelectrica subliniază că aceste investiţii, atât cele aflate în curs, cât şi cele planificate, creează premise solide pentru dezvoltarea economică, facilitând integrarea energiei regenerabile, în special în Dobrogea şi Banat, unde, până în 2027, ar putea deveni disponibili aproximativ 5.000 MW suplimentari.
Pe termen lung, Planul de Dezvoltare a RET pentru următorul deceniu vizează investiţii consistente în securitate energetică, digitalizare şi reţele inteligente. Conform companiei, aceste proiecte vor sprijini creşterea capacităţii de integrare a energiei regenerabile, extinderea interconexiunilor şi consolidarea poziţiei României în sectorul energetic european.
Prin rezultatele obţinute în 2025, Transelectrica îşi reafirmă rolul strategic de operator de transport şi sistem, esenţial în transformarea infrastructurii energetice naţionale şi în sprijinirea tranziţiei energetice, dar şi în susţinerea economiei româneşti, conform comunicatului.
