Profesorul universitar Cristian Socol subliniază că discuțiile legate de vânzarea unor participații suplimentare în companii strategice trebuie analizate dincolo de nevoile imediate de finanțare ale bugetului public.
MEDIAFAX: Este listarea unor companii la Bursă un principiu corect? Se impune listarea suplimentară pentru cele mai profitabile companii de stat românești deja listate?
CRISTIAN SOCOL: În general, listarea la Bursă oferă avantaje precum accesul la capitalizare, finanțarea proiectelor de investiții, creșterea transparenței și adoptarea unor bune practici de guvernanță corporativă, facilitând astfel accesul la finanțare și promovând eficiența. Totuși, în cazul companiilor precum Hidroelectrica, Romgaz sau Transgaz, aceste beneficii sunt deja prezente, având în vedere că sunt deja listate. Nu este clar din comunicarea guvernamentală care sunt motivele economice pentru care s-ar dori listarea suplimentară a unor pachete de acțiuni la aceste societăți. În cazul companiilor strategice, esențiale pentru apărarea și securitatea economică a României, pierderea controlului statului – fie el structural sau managerial – ar putea genera vulnerabilități greu de estimat. Aceasta este o preocupare menționată în Strategia de Apărare a României 2025-2030, adoptată recent de Parlament.
MEDIAFAX: Care este nivelul de profitabilitate al acestor companii de stat la care se dorește listarea suplimentară?
CRISTIAN SOCOL: Aceste companii sunt extrem de profitabile. De exemplu, Hidroelectrica preconizează pentru 2025 venituri de 9,6 miliarde lei, un profit net de 3,37 miliarde lei, și o creștere de 32% la investiții, ajungând la 781 milioane lei, având un capital social de 4,5 miliarde lei și o capitalizare de 71,5 miliarde lei. Romgaz estimează venituri de 8,7 miliarde lei și un profit net de 3,34 miliarde lei pentru 2025, cu investiții strategice în Neptun Deep, având un capital social de 3,9 miliarde lei și o capitalizare de 49 miliarde lei. Transgaz, pentru același an, preconizează un profit net de 0,9 miliarde lei, cu un capital social de 1,9 miliarde lei și o capitalizare de 17 miliarde lei. De asemenea, CEC Bank a obținut în prima jumătate a anului 2025 un profit de 0,3 miliarde lei, înregistrând o creștere de 12,8% față de aceeași perioadă din anul anterior, cu active nete de 100 miliarde lei. Conform ultimului raport al Consiliului Fiscal, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz și Aeroporturi București se află printre companiile de stat cu profit net ridicat.
MEDIAFAX: Este listarea suplimentară a acestor companii trecută în vreun Jalon PNRR rămas de îndeplinit?
CRISTIAN SOCOL: Nu, conform ultimei conferințe a Vicepremierului Gheorghiu. A existat doar discuția despre restructurarea a trei companii pentru a fi prezentate la Bruxelles în vederea îndeplinirii jalonului – Tipografica CFR, Telecomunicaţii CFR și Electrocentrale Grup ELCEN. Acestea nu sunt companii strategice și nu au anvergură națională. În Coaliția de Guvernare nu s-a discutat despre vânzarea suplimentară de pachete de acțiuni la companii strategice.
MEDIAFAX: Ar ajuta banii din listări la reducerea deficitului bugetar sau l-ar adânci?
CRISTIAN SOCOL: Nu ar ajuta, dimpotrivă. Banii din listări intră într-un cont separat, care nu influențează veniturile bugetare. România dispune în prezent de un buffer suficient în Trezorerie, care acoperă patru luni din necesarul brut de finanțare al țării, conform recomandărilor FMI. De asemenea, în viitor, deficitul se va adânci, deoarece 90% din profiturile nete ale acestor companii, care revin statului, nu vor mai intra la buget. Aceasta ar însemna o vânzare a celor mai profitabile companii, la prețuri mici, în timpul unei crize, ceea ce va genera un deficit mai mare la încasări în viitor.
MEDIAFAX: Ar pierde statul controlul absolut sau majoritatea simplă asupra companiilor strategice din energie prin listarea unor pachete suplimentare la Bursă?
CRISTIAN SOCOL: Listarea suplimentară a 15% din Hidroelectrica și 5% din Romgaz ar reduce ponderea acțiunilor deținute de stat sub 65%, pragul de două treimi conform Legii 31/1990 actualizată. Aceasta ar limita capacitatea statului de a lua decizii strategice importante. De exemplu, statul nu ar mai putea modifica unilateral actul constitutiv al societății sau decide singur fuziuni și divizări. La Salrom, statul ar pierde majoritatea simplă, având în prezent 51% din acțiuni, iar la Transgaz, vânzarea unui pachet minoritar de 8-9% ar reduce, de asemenea, ponderea deținută de stat sub 50%.
MEDIAFAX: De ce ar trebui să existe avizul CSAT și CNSM înainte de propunerea de listare a unor pachete minoritare la companii strategice din energie, transport și apărare, precum și la CEC Bank?
CRISTIAN SOCOL: Pentru că aceste companii superprofitabile, la care se propune listarea unor pachete minoritare, sunt din sectoare critice definite în Strategia Națională de Apărare a României 2025-2030, adoptată recent. Energia este un instrument de putere geopolitică și vulnerabilitate strategică, iar portul Constanța face parte din infrastructura critică. CEC Bank este o bancă sistemică, iar Romarm face parte din industria de apărare, considerată strategică.
MEDIAFAX: Ce măsuri iau alte țări europene în privința companiilor strategice din sectoare critice?
CRISTIAN SOCOL: Postpandemie, strategiile europene subliniază importanța protejării infrastructurii critice ca instrument geopolitic. Multe state europene adoptă măsuri pentru a menține controlul asupra companiilor din sectoare critice. Franța, de exemplu, păstrează drepturi speciale în companiile strategice, permițând statului să blocheze decizii importante. Italia utilizează sistemul „golden power” pentru a controla preluările, iar Germania a naționalizat temporar o companie din sectorul energetic. Polonia a readus infrastructura critică sub control public și a sprijinit direct companiile strategice. Ungaria a integrat companiile de transport într-un campion național și a consolidat prezența strategică a statului în sistemul financiar bancar.
Ce face România? Adoptă o abordare contrară?
