„Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit, chiar și pentru branduri de renume mondial. Aceasta este realitatea multor români care muncesc opt ore pe zi și tot ajung să trăiască de pe un minim pe economie”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini, difuzată de Gândul.
Subiectul creșterii salariului minim pe economie a devenit extrem de discutat în România, iar ministrul Muncii, Florin Manole, atrage atenția asupra problemelor legate de aplicarea legii și inechitățile din sistemul bugetar.
„Avem o directivă europeană și o legislație românească care stipulează că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie. Amânarea aplicării până la 1 iulie a fost o greșeală gravă. În plus, în sectorul bugetar salariile rămân înghețate de mult timp, chiar și în condițiile creșterii salariului minim”, explică Manole.
Ministrul subliniază că impactul real al acestei măsuri va fi resimțit mai ales în mediul privat, unde majorarea salariului minim poate aduce venituri mai bune angajaților cu salarii mici.
„De exemplu, mama mea a lucrat într-o croitorie și salariul ei a crescut doar odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit. Este o realitate pentru mulți angajați care muncesc opt ore pe zi și abia reușesc să-și întrețină familia”, afirmă Manole.
Ministrul avertizează că această situație reflectă o formă de „sclavie modernă”. Statisticile arată că 17% dintre angajați se află în risc de sărăcie în România, comparativ cu 8% în Uniunea Europeană. „Este impardonabil ca oamenii care muncesc din greu să fie în risc de sărăcie. Eficiența economică nu trebuie măsurată pe seama angajaților prost plătiți”, adaugă Manole.
Pensiile celor care au lucrat întreaga viață la salariu minim sunt, de asemenea, foarte mici, sub 2.000 de lei, ceea ce îi plasează în categoria pensionarilor vulnerabili. „Aceasta este consecința salariilor mici și a cotizațiilor reduse din trecut”, explică ministrul.
Legislația a permis, de-a lungul timpului, apariția unor discrepanțe între pensii. Fiecare traseu profesional este unic: un angajat poate avea perioade diferite de concediu, ore suplimentare, copii sau șomaj. Astfel, chiar persoane care au lucrat ani la rând în aceeași funcție pot ajunge la pensii diferite.
„Nu există două dosare de pensie identice în România, iar diferențele nu sunt întotdeauna corectabile retrospectiv. Dar statul trebuie să se asigure că salariul minim și pensiile celor vulnerabili sunt protejate și cresc în mod echitabil”, a concluzionat Florin Manole.
