„Consider că principala criză suprapusă, la care ar trebui să găsim răspunsuri, este criza de încredere. Iată câteva exemple concrete. Încrederea statelor membre în politica Uniunii Europene privind ecologizarea agriculturii. De asemenea, încrederea statelor membre în alocarea bugetului PAC post 2027, care a înregistrat o scădere semnificativă, de la 385 de miliarde de euro la aproximativ 293 de miliarde. Încrederea fermierilor în respectarea și distribuirea echitabilă a profitului de către procesatori sau încrederea între procesatori și comercianți. În plus, încrederea fermierilor în statul român,” a declarat Emil Florian Dumitru la Conferința Economedia & G4Food.
Oficialul a subliniat că lipsa de încredere împiedică orice inițiativă și afectează relațiile dintre fermieri, procesatori și comercianți.
„Doriți să fim cât mai verzi, să respectăm toate reglementările, dar, în același timp, semnați acorduri de liber schimb care ne expun la o competiție neloială cu alte produse din Europa și din țări terțe. Acest lucru nu va face decât să slăbească și mai mult încrederea statelor membre în capacitatea Uniunii Europene de a gestiona politici credibile la nivel european,” a afirmat reprezentantul MADR.
Dumitru a explicat că presiunile provin atât din legislația europeană, cât și din birocrația excesivă și costurile ridicate, iar fermierii rămân neprotejați în fața concurenței externe. De asemenea, a prezentat date care evidențiază dezechilibrele din agricultură:
„România dispune de aproximativ 700.000 de agricultori care depun anual o cerere unică de plată pe suprafață, iar din aceștia, doar 76.000 de fermieri sunt organizați fiscal pentru a produce în mod organizat pentru piață. (…) România are între 1 și 2 hectare de terenuri declarate la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, cu 212.000 de agricultori care depun anual această cerere, reprezentând practic 30% din numărul total al agricultorilor, pentru o suprafață de 306.000 de hectare, ceea ce înseamnă puțin peste 3,2% din suprafața total declarată,” a explicat acesta.
Prețuri în scădere și măsuri diferite în alte state
Un exemplu concret este sectorul laptelui:
„Procesatorii au notificat că prețul pentru lapte va scădea de la 2,2-2,5 lei pe litru la 1,7-1,8 lei pe litru. Această scădere îi face necompetitivi pe fermierii noștri, care vor fi nevoiți să vândă sub prețul de cost.”
În același timp, alte state implementează ajutoare directe: „Ungaria, cu un grad de autosuficiență de 120%, a anunțat deja că va oferi un sprijin de 200 de lei pe tona de lapte comercializat.”
Secretarul de stat a subliniat că intervenția statelor membre și reglementarea pieței sunt esențiale pentru protejarea fermierilor.
„Dacă vom avea încredere că România este al cincilea stat agricol la nivel european, cu un potențial uriaș, o resursă de apă pe care alte state nu o au și cu o retehnologizare și o regândire a integrării materiei prime, cu siguranță putem discuta despre faptul că agricultura României poate deveni un furnizor de hrană la nivel regional și putem fi actori relevanți chiar și pe piața mondială de export de produse agroalimentare,” a concluzionat oficialul.
