Corecția actuală a pieței se confruntă cu noi provocări, în special după închiderea Strâmtorii Hormuz, în contextul tensiunilor generate de războiul cu Iranul. Această situație a determinat o creștere a tarifelor de transport, primelor de asigurare și costurilor combustibilului, chiar când perspectivele ofertei încep să se îmbunătățească, conform informațiilor prezentate de Foodingredientsfirst.
Cele mai mari două companii de cafea din lume evidențiază presiunea semnificativă asupra costurilor de producție. JDE Peet’s, liderul mondial în domeniul cafelei, a suportat în 2025 o inflație a costurilor de 1,6 miliarde de euro (1,73 miliarde de dolari) și a transferat o creștere a prețurilor de 19,5% către consumatori. În același timp, Nestlé a raportat o scădere a marjei profitului operațional cu 130 de puncte de bază din cauza prețurilor ridicate la cafea și cacao. Ambele companii sugerează acum că prețurile materiilor prime ar putea scădea până în 2026, în funcție de stabilizarea costurilor logistice și a piețelor de materii prime.
Între furnizorii și producătorii de ingrediente alimentare, întrebarea nu se limitează doar la scăderea prețurilor, ci și la rapiditatea cu care această relaxare se va resimți, având în vedere că tensiunile geopolitice ar putea întârzia procesul. Echipele de achiziții învață din criza de cacao, când producătorii s-au angajat prematur în contracte futures și au pierdut din oportunitățile de scădere a prețurilor. În prezent, prăjitorii de cafea preferă achizițiile pe termen scurt, evitând angajamentele pe termen lung pentru a profita de eventualele scăderi de preț. Totuși, această strategie implică și riscuri, mai ales dacă blocajul din Strâmtoarea Hormuz se prelungește.
Prețul indicator compozit al Organizației Internaționale a Cafelei a fost în medie de 296,89 cenți americani pe livră în ianuarie 2026, în scădere cu 2,6% față de decembrie 2025, continuând declinul față de vârfurile de peste 4,40 dolari pe livră din 2025. La începutul lunii februarie, indicatorul a coborât la un minim al ultimelor șase luni, de 262,1 cenți pe livră. La 10 martie, contractele futures pentru cafeaua arabica se tranzacționau între 293-295 cenți pe livră pe bursa ICE, mult sub maximele anterioare, dar în revenire față de minimele din februarie din cauza temerilor legate de perturbările transporturilor.
Cel mai important factor rămâne recolta viitoare a Braziliei. CONAB, agenția națională de aprovizionare a Braziliei, estimează o producție record de 66,2 milioane de saci de 60 de kilograme pentru 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 17,1% față de 2025, depășind precedentul record de 63,1 milioane de saci stabilit în 2020. Producția de arabica este prognozată la 44,1 milioane de saci, în creștere cu 23,3% față de anul anterior, susținută de extinderea suprafețelor cultivate, condiții meteorologice favorabile și o fază pozitivă a ciclului bienal de producție.
Pe plan global, oferta de cafea se schimbă rapid. Conform Rabobank, trei ani consecutivi de deficit de producție, între 2021/2022 și 2023/2024, au generat un deficit cumulat de 14,6 milioane de saci. Acum, însă, banca olandeză estimează că piața va intra în primul surplus global semnificativ din ultimii cinci ani, cu un excedent de 7 până la 10 milioane de saci în sezonul 2026/2027. Producția mondială ar putea atinge aproximativ 180 de milioane de saci, un nivel record.
Rabobank estimează că prețul contractelor futures pentru arabica ar putea varia între 2,50 și 3,00 dolari pe livră până la sfârșitul anului 2026. Totuși, banca nu anticipează o revenire la contango (situația în care contractele futures sunt tranzacționate peste prețurile spot) înainte de decembrie 2026, când volumele mai mari din noua recoltă a Braziliei vor ajunge pe piețele de destinație.
Pentru producătorii de alimente, scăderea prețurilor cafelei verzi ar putea reprezenta un punct de cotitură. JDE Peet’s a raportat pentru 2025 vânzări de 9,9 miliarde de euro (10,7 miliarde de dolari), cu o creștere organică de 15,3%, determinată aproape exclusiv de majorările de prețuri. În același timp, volumul și mixul de produse au scăzut cu 4,3%, semn că o parte dintre consumatori au reacționat negativ la creșterile succesive de prețuri. Compania a descris inflația cafelei verzi din 2025 drept „fără precedent”.
La Nestlé, cafeaua a înregistrat o creștere organică de o singură cifră, determinată în principal de prețuri. Compania a observat că „efectele de elasticitate” au rămas limitate, ceea ce înseamnă că majoritatea consumatorilor au continuat să cumpere cafea chiar și la prețuri mai ridicate. Această rezistență a cererii, comparativ cu scăderile mai pronunțate ale volumelor din sectorul produselor de cofetărie, reprezintă un semnal important pentru furnizorii de ingrediente.
Conducerea Nestlé a sugerat că presiunea costurilor ar putea începe să se reducă. Directorul financiar Anna Manz a declarat analiștilor: „Dacă prețurile materiilor prime, inclusiv cafeaua, rămân la nivelul actual, vom vedea un mic beneficiu în ceea ce privește marjele pe parcursul anului 2026.”
Compania estimează că marjele se vor îmbunătăți comparativ cu 2025, mai ales în a doua jumătate a anului. Totuși, efectele nu vor fi imediate, deoarece contractele de achiziție și lanțurile lungi de aprovizionare fac ca prețurile mai mici ale cafelei verzi să se reflecte în costuri abia după câteva luni.
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a adăugat o nouă incertitudine pe piață. Strâmtoarea Hormuz a fost închisă de facto începând cu 28 februarie, după atacurile militare ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Mari companii de transport maritim, precum Maersk, CMA CGM și Hapag-Lloyd, au suspendat tranzitele prin zonă. În același timp, atacurile reluate ale rebelilor Houthi asupra navelor din Marea Roșie au dus la redirecționarea traficului din Canalul Suez în jurul Capului Bunei Speranțe, adăugând între 10 și 20 de zile la durata transportului.
Deși Strâmtoarea nu transportă direct volume importante de cafea, efectele indirecte sunt semnificative. Primele de asigurare, costurile combustibilului pentru nave și tarifele de transport containerizat au crescut considerabil. Prețul petrolului a depășit temporar pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2022, înainte de a scădea din nou.
Pe piața cafelei, aceste tensiuni au contribuit la o creștere temporară a cotațiilor. Cafeaua arabica a atins un maxim al ultimelor trei săptămâni pe 6 martie. Ministerul Comerțului din Brazilia a raportat că exporturile de cafea ale țării au scăzut în februarie cu 17,4% față de anul precedent, ajungând la 142.000 de tone metrice. Această scădere este parțial explicată prin faptul că fermierii au reținut o parte din producție pentru anul fiscal 2026, o situație amplificată acum de incertitudinea privind transportul maritim.
Există similarități cu alte piețe de materii prime recent afectate, în special cu cea a cacao-ului. Prețurile la cacao au scăzut cu peste 50% față de recordurile atinse la sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, producătorii, inclusiv Nestlé și Pladis, au continuat să reformuleze produse și să investească în alternative fără cacao.
Venitul net al companiei Hershey a scăzut cu 60%, chiar dacă prețurile la cacao au început să coboare, exemplificând modul în care costurile logistice și strategiile de acoperire a riscurilor pot eroda rapid câștigurile obținute din ieftinirea materiilor prime.
Conform Innova Market Insights, obiceiurile consumatorilor de cafea reflectă o loialitate puternică, determinată de „legături emoționale și obiceiuri zilnice”. În acest context volatil al prețurilor, brandurile încearcă să adauge valoare prin ingrediente funcționale, poziționare premium și dezvoltarea de produse noi, în special în segmente precum băuturile ready-to-drink și cold brew.
Pentru o industrie care a transferat costurile către consumatori în anii 2024 și 2025, provocarea actuală este dacă scăderea prețurilor la cafea se va traduce într-o recuperare a marjelor, într-o reducere a prețurilor pentru consumatori sau într-o combinație a ambelor.
