„Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a întări cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective”, se menționează în declarația comună.
Liderii au anunțat că statele participante își vor spori contribuțiile la apărarea colectivă și investițiile militare.
„Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB”, au declarat semnatarii.
Liderii B9 au subliniat că Rusia reprezintă cea mai mare amenințare pentru securitatea NATO și au solicitat întărirea posturii defensive pe Flancul Estic.
„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic”, au comunicat aceștia.
Statele participante la Summitul B9 de la București au condamnat „sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare” atribuite Rusiei.
„Condamnăm acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO”, se menționează în text.
În ceea ce privește Ucraina, liderii B9 și ai statelor nordice au condamnat „războiul de agresiune al Rusiei” și și-au reafirmat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării.
„Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită”, se precizează în declarație.
Liderii B9 și Nordici au abordat și preocupările legate de situația din Orientul Mijlociu, precum și sprijinul pentru protejarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
La final, liderii au reafirmat angajamentul pentru aprofundarea cooperării NATO-UE și pentru consolidarea relațiilor cu partenerii-cheie, „inclusiv cu Republica Moldova”.
„Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică”, au subliniat liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici.
Ungaria a declarat că își exprimă „o abținere constructivă” și că nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit.
