„O parte din domnii care au provocat pierderea a 458,7 milioane Euro acuză acum că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru. A pune responsabilitatea ratării unor reforme pe umerii unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră extrem de scurtă (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a remedia ani de neglijență este pur și simplu lipsă de bun simț,” a afirmat ministrul Pîslaru în mesajul său publicat pe Facebook sâmbătă.
Dragoș Pîslaru a subliniat că responsabilitatea pentru cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență revenea Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Ministrul a menționat că acest guvern a întârziat depunerea cererii și că jaloanele necesare nu fuseseră respectate, iar în perioada de remediere, Executivul a amânat măsurile necesare.
„Conform aranjamentelor operaționale inițiale, reformele din cererea de plată 3 trebuiau finalizate în primul trimestru al anului 2023. Cererea 3 a fost depusă cu o întârziere de 9 luni, pe 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu. Aceste întârziere a fost semnificativă. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu a semnat oficial în fața Comisiei Europene că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au mințit. Comisia a verificat documentele și a constatat că reformele nu erau îndeplinite corespunzător. A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele de la acea vreme au avut oportunitatea de a remedia situația, dar în realitate au amânat și tergiversat. Au evitat reformele. Comisia a observat stagnarea și a decis, în mai 2025, suspendarea parțială a plății pentru cele patru reforme – pensiile speciale, AMEPIP și numirile în CA-uri din domeniul energiei și transporturilor,” a specificat Dragoș Pîslaru.
Pîslaru a subliniat și dificultățile cu care s-a confruntat Guvernul Bolojan, care trebuia să implementeze un program amplu de măsuri într-un interval foarte scurt.
„România a avut un termen de 6 luni pentru a rezolva problemele, până la 28 noiembrie 2025. Când Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025, timpul rămas era extrem de scurt. Practic, am avut doar câteva luni pentru a încerca să reparăm întârzierile acumulate în ani de zile. Am reparat cât am putut. În unele domenii am reușit să facem progrese. În altele, întârzierile erau atât de mari încât nu mai puteau fi remediate complet într-o perioadă atât de scurtă,” a declarat Pîslaru.
Ministrul a subliniat că pentru a recupera fondurile europene erau necesare reforma pensiilor speciale, operaționalizarea AMEPIP și reforma companiilor de stat din domeniile energiei și transporturilor.
De asemenea, acesta a evidențiat cauzele pierderii fondurilor europene, menționând tergiversarea deciziilor de către CCR în legătură cu reforma pensiilor magistraților, dar și influența politică în AMEPIP și companiile de stat din domeniul energiei și transporturilor.
