Curtea Supremă a anulat harta electorală a statului Louisiana, invocând faptul că aceasta a fost elaborată exclusiv pe baza criteriilor rasiale. Este important de menționat că o treime dintre alegătorii din Louisiana sunt de culoare, ceea ce face ca acest subiect să fie extrem de relevant politic, având în vedere că districtul respectiv era câștigat de democrați.
Circumscripțiile electorale în care minoritățile au o pondere semnificativă tind să favorizeze democrații. Prin urmare, decizia Curții Supreme ar putea permite statelor conduse de republicani să câștige mai multe mandate în Camera Reprezentanților.
Hotărârea a fost luată cu un vot de șase la trei, în care șase judecători conservatori s-au pronunțat în favoarea anulării hărții, în timp ce trei judecători liberali au fost împotrivă. Curtea Supremă a argumentat că legislația care garantează reprezentarea electorală a minorităților nu obligă statul Louisiana să creeze o a doua circumscripție cu o majoritate afro-americană, așa cum se întâmpla anterior. Astfel, rasa nu poate fi un criteriu principal în stabilirea circumscripțiilor.
„Era o redistribuire neconstituțională și folosirea acesteia ar încălca drepturile constituționale ale reclamanților”, a afirmat judecătorul Samuel Alito, acesta fiind punctul de vedere al majorității conservatoare a Curții Supreme.
Prin urmare, această decizie avantajează republicanii, reprezentând o victorie pentru Donald Trump și o înfrângere pentru democrați, precum și pentru organizațiile civice care susțin drepturile minorităților, conform agenției AP.
„Decizia Curții va provoca un regres în dreptul fundamental la egalitate rasială, pe care Congresul l-a acordat”, a declarat judecătoarea Elena Kagan, reprezentantă a progresiștilor. Aceasta se referă la drepturile stabilite prin „Legea Drepturilor de Vot” adoptată în 1965, care a fost parte a mișcării pentru drepturile civile ale afro-americanilor din SUA, având ca scop combaterea discriminării rasiale. Legea impunea statelor americane să asigure minorităților oportunități de a-și alege reprezentanții în Congres. În prezent, aproximativ 70 din cele 435 de districte sunt reglementate de această lege.
În ultimul deceniu, Curtea Supremă a stabilit, printr-o serie de hotărâri, o jurisprudență care în mare parte slăbește această lege. Autoritățile republicane din Louisiana au fost obligate, printr-o hotărâre judecătorească, să creeze o a doua circumscripție electorală cu o populație majoritar afro-americană. Totuși, un grup de alegători albi a contestat noua hartă electorală, considerând-o discriminatorie, iar o instanță a decis în favoarea lor, constatând că criteriul rasial a fost predominant în constituirea noii circumscripții. Hotărârea a fost ulterior contestată la Curtea Supremă, care a emis acum decizia finală.
Decizia intervine cu cinci luni înainte de alegerile parlamentare „mid terms”, însă experții consideră că este prea târziu pentru a avea un impact semnificativ. Deși președintele Donald Trump a cerut statelor conduse de republicani să își redeseneze circumscripțiile înainte de alegerile din 3 noiembrie 2026, obiectivul său era de a menține o majoritate republicană în ambele camere ale Congresului.
