Islanda se pregătește pentru un referendum în luna august, având ca subiect reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în contextul unor preocupări legate de securitate, amplificate de războiul din Ucraina și de amenințările fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda.
Cererea inițială a Islandei de aderare la UE, formulată cu mai bine de un deceniu în urmă, a fost suspendată după o dispută cu Bruxelles-ul în legătură cu drepturile de pescuit.
În acest context, Costas Kadis, comisarul UE pentru pescuit, a afirmat pentru FT că există „cu siguranță loc de flexibilitate” în cadrul revizuirii politicii de acvacultură a blocului, care este în vigoare de zeci de ani. Când a fost întrebat dacă UE ar putea oferi Islandei scutiri, Kadis a răspuns: „Da, da. Va face parte din discuții.”
„Putem găsi soluții pentru problemele care reprezintă o provocare, cum ar fi acordurile de partajare a stocurilor de pește comune”, a spus Kadis. „Islanda și Uniunea Europeană se apropie… ținând cont de evoluțiile geopolitice recente.”
Comisia Europeană a început să-și reevalueze strategia arctică, în special după ce retorica lui Trump referitoare la Groenlanda a atins un punct culminant la începutul acestui an. Oficialii islandezi au fost surprinși de faptul că Trump a confundat în mod repetat Groenlanda cu Islanda în cadrul discuțiilor despre marea insulă arctică.
Eforturile Uniunii Europene de a atrage noi membri sunt parte a unei schimbări mai ample ca reacție la invazia Rusiei, Bruxelles-ul revizuind în prezent procesul de aderare pentru Ucraina. În același timp, incertitudinea legată de angajamentele militare ale SUA a accelerat inițiativele blocului comunitar de a-și consolida securitatea și de a apropia țările vecine.
Kadis, fost ministru grec al agriculturii, a menționat că politici flexibile în domeniul pescuitului ar putea face integrarea mai atrăgătoare pentru „alte țări cu idei similare”, cum ar fi Norvegia, unde disputele legate de produsele marine au fost un factor decisiv în respingerea aderării la UE în 1994.
Pescuitul rămâne, de asemenea, un punct de blocaj în eforturile de îmbunătățire a relațiilor UE cu Regatul Unit după Brexit.
Conform Oficiului Național de Statistică din Islanda, în 2024, produsele marine au reprezentat aproape 40% din valoarea totală a bunurilor exportate de țară.
Unii diplomați sugerează că amenințările lui Trump la adresa Groenlandei ar putea determina Islanda să considere clauza de sprijin militar a UE și noua concentrare asupra politicii de apărare ca motive pentru a adera la blocul comunitar.
Aderarea la UE este controversată în Islanda
Aderarea la UE a fost un subiect controversat în Islanda de-a lungul timpului. Sondajele recente indică un procent de 47% împotrivă și 40% în favoarea aderării, pescuitul fiind o problemă esențială în acest context.
Oficialii și diplomații subliniază că, fără o formă de flexibilitate în această chestiune, adesea considerată la fel de importantă pentru Islanda precum sunt mașinile pentru Germania, aderarea la UE este puțin probabilă.
„Ne-am construit pescuitul ca pe o afacere, în timp ce în UE pescuitul este încă tratat ca o politică regională, este subvenționat. Nu ar funcționa”, a declarat un oficial islandez.
Totuși, aceștia au adăugat că contextul geopolitic s-a „schimbat total” de la ultima rundă de discuții, Reykjavik devenind din ce în ce mai îngrijorată de viziunea Washingtonului în urma crizei din Groenlanda. Deși este un membru fondator al NATO, Islanda nu dispune de o armată permanentă și se bazează pe acordurile de apărare cu SUA, încheiate în 1951, care datează din perioada Războiului Rece.
Un alt oficial a menționat că apartenența la UE a căpătat o nouă relevanță din perspectiva securității, adăugând: „Cred că va fi un referendum foarte, foarte strâns… o excepție privind pescuitul ar putea schimba cu siguranță lucrurile.”
Politica UE în domeniul pescuitului, în vigoare din 1970, a atras, de asemenea, atenția statelor membre actuale. Într-o scrisoare comună adresată lui Kadis, consultată de FT, 12 state membre, inclusiv Germania și Franța, au avertizat că povara administrativă asupra pescuitului a devenit atât de complexă încât creează dificultăți în operațiunile zilnice.
Un diplomat a descris aceste politici ca fiind „super complexe și de modă veche”, adăugând: „Nu am întâlnit pe nimeni la Bruxelles care să le înțeleagă cu adevărat”.
Kadis a declarat că simplificarea va fi un element central al politicii reînnoite, care va include „modernizarea și decarbonizarea flotei de pescuit”, atragerea „tinerei generații” și actualizarea „cadrului de reglementare, simplificându-l și făcându-l mai puțin birocratic”.
