Conform celor relatate de The New York Times, care citează oficiali americani, Iranul se confruntă cu dificultăți crescânde în redeschiderea Strâmtoarei Ormuz. Aceasta se datorează faptului că nu mai poate localiza toate minele navale pe care le-a amplasat în timpul recentului conflict, iar unele dintre ele ar fi putut fi mutate de curenții marini.
Crisis din Strâmtoarea Ormuz a fost generată de tensiunile apărute în urma unor operațiuni militare americano-israeliene care au vizat ținte strategice din Iran. Ca reacție, Teheranul a activat ceea ce a denumit „opțiunea necesară” pentru a contracara superioritatea aeriană și navală a inamicilor săi.
Pe 2 martie, un oficial de rang înalt din cadrul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice a anunțat închiderea strâmtorii, avertizând că orice navă care intră în zonă ar putea deveni țintă. Această declarație a avut un impact semnificativ asupra piețelor globale, provocând o creștere a prețului petrolului și amplificând incertitudinea în sectorul transportului maritim.
Situația s-a deteriorat și mai mult odată cu amplasarea minelor navale. Traficul de petroliere a scăzut considerabil, din cauza riscurilor generate nu doar de mine, ci și de dronele și rachetele iraniene. Această combinație de amenințări a oferit Iranului un avantaj strategic temporar, permițându-i să exercite presiune asupra fluxurilor globale de energie.
Totuși, strategia s-a întors împotriva Teheranului. Potrivit surselor, Iranul nu deține înregistrări precise ale locației tuturor minelor, iar amplasarea acestora a fost adesea haotică și necoordonată.
Pentru a gestiona această situație, autoritățile iraniene au menținut un culoar îngust de navigație deschis, permițând trecerea navelor, uneori contra cost. Deși au fost emise avertismente și publicate hărți cu rute considerate mai sigure, traficul nu a revenit la normal.
Președintele SUA, Donald Trump, a condiționat un eventual armistițiu temporar de redeschiderea completă, imediată și sigură a strâmtorii. În acest context, ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a recunoscut indirect dificultățile, afirmând că redeschiderea va ține cont de „constrângeri tehnice”.
Operațiunile de deminare maritimă sunt extrem de complexe. Chiar și Statele Unite, care dispun de tehnologie avansată, nu au suficiente resurse pentru a curăța rapid o zonă atât de extinsă și agitată. În aceste condiții, provocările cu care se confruntă Iranul sunt considerate și mai dificile.
Aceste probleme sunt amplificate de atacurile recente ale Statelor Unite, care au distrus o parte din infrastructura navală iraniană și mai multe nave. Totuși, Iranul dispune încă de sute de ambarcațiuni mici, capabile să plaseze noi mine sau să desfășoare operațiuni de hărțuire, care sunt greu de monitorizat.
În prezent, atât Iranul, cât și SUA nu au o imagine clară asupra numărului total de mine rămase sau a poziționării acestora în strâmtoare.
În paralel, Donald Trump a avertizat că Iranul ar putea fi vizat de noi atacuri dacă negocierile în desfășurare în Pakistan eșuează. Potrivit New York Post, liderul american a declarat: „Încărcăm navele cu cea mai bună muniție și cele mai bune arme create vreodată. Dacă nu ajungem la un acord, le vom folosi — foarte eficient.”
