Oficialii din Statele Unite și Iran au reluat sâmbătă seara, la Islamabad, a doua rundă de negocieri după o pauză, fiind susținuți de experți tehnici, conform declarațiilor a doi oficiali pakistanezi pentru AP.
Aceștia au menționat că liderii politici și militari de rang înalt din Pakistan încurajează ambele părți să-și rezolve disensiunile pentru a asigura o pace durabilă în regiune, iar discuțiile avansează.
Întâlnirea reprezintă un moment rar în istoria relațiilor dintre Statele Unite și Iran, marcând cel mai semnificativ contact direct la nivel înalt dintre cele două țări în ultimele decenii. Până în prezent, un reper comparabil rămânea convorbirea telefonică din 27 septembrie 2013 dintre președintele american Barack Obama și președintele iranian Hassan Rouhani, considerată atunci cel mai înalt contact bilateral de după Revoluția Islamică din 1979.
Miza acestor negocieri este dublă: întărirea armistițiului de două săptămâni anunțat recent și crearea unui cadru mai amplu pentru rezolvarea problemelor care au generat conflictul. Printre subiectele discutate se numără redeschiderea Strâmtorii Ormuz, programul nuclear și balistic al Iranului, sancțiunile, activele iraniene blocate în străinătate și disputa legată de includerea Libanului în acordul de încetare a focului. Washingtonul subliniază importanța reluării traficului maritim și limitării programului nuclear iranian, în timp ce Teheranul solicită compensații de război, acces la fonduri înghețate și o securitate regională extinsă.
Conform informațiilor transmise de Casa Albă, echipa americană include emisarul special Steve Witkoff, Jared Kushner, Andrew Baker și Michael Vance, alături de o echipă extinsă de experți aflați atât la Islamabad, cât și la Washington. Misiunea lui JD Vance este considerată și un test diplomatic major, Reuters raportând că vicepreședintele intră în negocieri într-un climat de scepticism la Casa Albă, chiar dacă Iranul l-a perceput ca pe unul dintre interlocutorii americani mai puțin predispuși la escaladare.
Pressiunea asupra negocierilor este amplificată de importanța strategică a Strâmtorii Ormuz, un coridor prin care circulă aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Blocajele și amenințările din zonă au dus la creșteri semnificative ale prețurilor pe piețele energetice, au împins în sus costurile carburanților și au generat avertismente referitoare la efecte pe termen lung asupra economiei globale și transportului aerian. Deși unele petroliere au reluat sâmbătă tranzitul, circulația rămâne mult sub nivelurile normale.
În acest context, președintele Donald Trump a adoptat un ton combativ, declarând că nu este sigur de succesul negocierilor și afirmând pe rețeaua Truth Social că forțele americane au început să „elibereze” Strâmtoarea Ormuz, menționând că navele iraniene utilizate pentru minare au fost distruse.
