„Spania a ales în mod repetat să fie împotriva Israelului. Cei care atacă statul Israel în loc să se confrunte cu regimurile teroriste nu vor fi partenerii noștri pentru a modela viitorul regiunii”, a declarat Netanyahu într-un mesaj video, citat de Le Figaro.
Premierul israelian a acuzat Madridul de „ipocrizie” și „ostilitate”, afirmând că autoritățile spaniole „defăimează soldații armatei israeliene”.
„Am ordonat astăzi excluderea reprezentanților spanioli din centrul de coordonare de la Kiryat Gat”, a adăugat Netanyahu.
Ministrul de externe al Israelului, Gideon Sa’ar, a transmis vineri pe X: „În timpul războiului împotriva Iranului, a acționat împotriva intereselor noastre și împotriva intereselor aliatului nostru, Statele Unite ale Americii. Astăzi am decis, în coordonare cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, să notific Spania că nu va mai avea voie să participe la Centrul de Coordonare Militaro-Civilă din Kiryat Gat”.
Această decizie se referă la structura creată sub supraveghere americană pentru a monitoriza respectarea armistițiului încheiat la 10 octombrie 2025, între Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas.
Grupul include aproximativ 200 de militari americani și reprezentanți din diverse state, precum Franța, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite. Aceștia au un rol dublu: să verifice respectarea încetării focului și să supravegheze livrarea ajutoarelor umanitare în Gaza, teritoriu afectat de război în ultimii doi ani.
Până în prezent, Spania a avut reprezentanți în acest mecanism, situat în orașul israelian Kiryat Gat.
Tensiunile dintre Israel și Spania au crescut după ce Madridul a recunoscut statul palestinian în 2024, iar cele două țări și-au rechemat reciproc ambasadorii.
Premierul spaniol Pedro Sánchez este unul dintre cei mai vocali critici ai operațiunilor militare israeliene din Gaza.
Madridul a contestat și campania militară americano-israeliană împotriva Iranului, demarată pe 28 februarie, și a interzis accesul aeronavelor americane implicate în acest conflict în spațiul său aerian.
Autoritățile spaniole au considerat, de asemenea, că este „inacceptabil” ca Israelul să continue operațiunile în Liban după armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri între Washington și Teheran.
Spania a stabilit relații diplomatice cu Israelul abia în 1986, după moartea dictatorului Francisco Franco, care nu recunoscuse statul israelian și menținuse legături mai apropiate cu țările arabe.
Decizia anunțată de Netanyahu complică relațiile dintre Israel și Spania. Armistițiul din Gaza rămâne fragil, iar coordonarea între statele implicate în monitorizarea acestuia este crucială.
În practică, autoritățile israeliene controlează accesul la acest mecanism, având în vedere că acesta funcționează pe teritoriul lor, ceea ce le oferă capacitatea de a decide cine poate participa. Totuși, decizia are și o dimensiune politică, având în vedere implicarea americană și prezența altor state care pot contesta sau negocia această măsură.
