După 16 ani de domnie, partidul Fidesz condus de Orban se confruntă cu riscul de a pierde controlul, în condițiile în care contracandidatul său beneficiază de un avans semnificativ în sondaje. Impactul acestor alegeri depășește granițele Ungariei, fiind considerate un posibil punct de cotitură în echilibrul de putere dintre Uniunea Europeană și Rusia, conform unei analize realizate de France24.
Se pare că Moscova a investit resurse considerabile pentru a-și întări influența în Budapesta. Un raport intern al serviciului rus de informații externe, SVR, făcut public în martie, detaliază o strategie denumită „Schimbătorul de jocuri”, inclusiv un plan extrem care prevedea o tentativă de asasinat împotriva lui Orban, menită să schimbe radical dinamica alegerilor.
Campania electorală din Ungaria a fost marcată de o intensificare a interferențelor. Au fost raportate operațiuni de influență, campanii de dezinformare și activități legate de serviciile de informații, conform analistei Edit Zgut-Przybylska, asociată cu Institutul pentru Democrație al Universității Central Europene.
Moscova este acuzată că a trimis la Budapesta o echipă de „experți” electorali, având legături cu GRU, serviciul de informații militare rusesc, pentru a supraveghea și coordona aceste acțiuni.
„Ceea ce observăm nu mai este doar interferență, ci o veritabilă coluziune între guvernul maghiar și Rusia”, afirmă Anton Șehovțov, directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Austria.
Acesta a subliniat și prezența vicepreședintelui american J. D. Vance alături de Orban la Budapesta, interpretată ca o altă formă de influențare externă. În plus, fostul președinte american Donald Trump a promis sprijin economic pentru Ungaria, în cazul în care Orban ar fi reales.
Numirea Dariei Boyarskaya, fostă interpretă a lui Putin, în echipa de observatori electorali ai OSCE a generat reacții vehemente din partea parlamentarilor europeni și a organizațiilor pentru drepturile omului.
O scrisoare deschisă semnată de 56 de eurodeputați a solicitat demiterea acesteia, invocând legăturile ei directe cu Moscova.
„Rusia are un interes evident în menținerea lui Orban la putere, deoarece Ungaria a acționat constant ca un Cal Troian al Kremlinului, blocând sau diluând deciziile Uniunii Europene referitoare la Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei”, explică Zgut-Przybylska.
Apropierea dintre Ungaria și Rusia este întărită de informații recente, conform cărora Orban și-ar fi exprimat disponibilitatea totală de a-l susține pe Putin.
„Sunt la dispoziția dumneavoastră”, i-ar fi spus liderul ungar președintelui rus.
În același timp, Rusia ar fi încercat să transforme campania electorală într-o alegere existențială între „pace și stabilitate” sub conducerea Fidesz și „haos și război” în cazul unei victorii a opoziției.
Cu toate acestea, acest mesaj nu pare să fi convins un electorat din ce în ce mai nemulțumit, mai ales din cauza problemelor interne, cum ar fi educația și sistemul de sănătate. În acest context, Peter Magyar, fost membru Fidesz, dar acum susținător al unei direcții pro-europene, conduce în sondaje cu aproximativ 10%.
Chiar dacă Tisza ar câștiga alegerile, nu este cert că va putea guverna fără dificultăți. După 16 ani de putere, Orban și aliații săi au consolidat un control profund asupra instituțiilor și mediului politic din Ungaria.
O eventuală schimbare ar putea marca începutul unei distanțări de Rusia, dar influența Moscovei nu ar dispărea imediat. Există riscul ca Kremlinul să intensifice acțiunile de destabilizare.
„Vor exista încercări serioase din partea Rusiei de a slăbi noua putere de la Budapesta”, avertizează Șehovțov.
În același timp, Rusia are aliați în Europa, în special în Slovacia, sub conducerea premierului Robert Fico, care ar putea continua să conteste politicile pro-Ucraina și pro-UE.
Totuși, Slovacia este mai limitată în influență, fiind mai integrată în structurile europene și în zona euro, ceea ce îi reduce marja de manevră. Conform specialistului Michael Toomey de la Universitatea din Glasgow, o eventuală înfrângere a lui Orban nu ar fi o catastrofă totală pentru Rusia, dar ar avea implicații semnificative.
„Nu este un scenariu favorabil pentru Rusia, însă nici nu înseamnă o pierdere totală.”
Ungaria, similar Slovaciei, are interese economice importante legate de energia rusească, în special petrol și gaze, ceea ce face puțin probabilă o ruptură totală cu Moscova.
Budapesta a indicat deja că nu va putea renunța la energia rusească înainte de 2035, în ciuda obiectivului UE de eliminare până în 2027. Nu se așteaptă o ruptură completă, dar se speră ca Ungaria să devină un partener mai predictibil și mai aliniat cu politica Uniunii Europene.
În final, totul depinde de rezultatul votului. Dacă Tisza obține o majoritate clară, ar putea evita compromisurile majore și ar avea șanse reale să schimbe direcția țării. În lipsa unei astfel de majorități, noul lider ar trebui să facă față unei lupte politice dificile și de durată.
În acest context tensionat, rezultatul alegerilor din Ungaria este observat cu îngrijorare la Moscova, unde miza este mult mai mare decât o simplă schimbare de guvern.
