Donald Trump nu a anunțat și nu a consultat statele membre NATO atunci când a decis, împreună cu Israel, să demareze o campanie riscantă de bombardamente masive în Iran, implicând Statele Unite într-un conflict care durează deja de cinci săptămâni și pentru care nu există o soluție clară, conform publicației La Vanguardia.
Când Teheranul a blocat transportul petrolier prin strâmtoarea Ormuz, o pârghie de presiune esențială asupra Occidentului, președintele american a solicitat sprijinul aliaților europeni. Aceștia au refuzat, argumentând că nu este războiul lor și că nu doresc să se implice într-un conflict care contravine intereselor și dreptului internațional.
Mai multe state NATO, printre care Spania, au interzis folosirea bazelor militare comune pentru această ofensivă și ulterior au închis spațiul aerian pentru aeronavele implicate. Reacția aliaților a reprezentat pentru Trump un moment de ruptură, el amenințând că Statele Unite ar putea părăsi NATO după încheierea conflictului.
Președintele american a caracterizat NATO drept un „tigru de hârtie” și a susținut că și liderul rus Vladimir Putin este conștient de acest lucru. Această afirmație a evidențiat riscurile pentru Europa în cazul prăbușirii alianței, în special vulnerabilitatea față de Rusia. Totuși, Trump a ignorat impactul negativ asupra SUA, deși NATO reprezintă un instrument esențial pentru influența globală a Washingtonului.
Trump consideră că NATO ar trebui să servească în primul rând interesele americane, având în vedere că SUA suportă aproximativ 60% din cheltuielile totale de apărare ale alianței. El a cerut aliaților să contribuie mai mult și chiar să sprijine operațiuni ofensive, deși tratatul NATO obligă doar la apărare colectivă, conform Articolului 5. Acesta a fost activat o singură dată, după atentatele din 11 septembrie 2001, ducând inclusiv la intervenția în Afganistan.
În timpul primului mandat, Trump a criticat investițiile reduse ale europenilor în apărare. În al doilea mandat, a obținut un angajament din partea majorității statelor membre de a crește cheltuielile militare la 5% din PIB până în 2035. Cu toate acestea, el a continuat să amenințe aliații, inclusiv că nu îi va apăra pe cei care nu ating acest prag.
De asemenea, a pus în discuție idei controversate, precum anexarea Groenlandei și o strategie de securitate care viza slăbirea Uniunii Europene, pe care a criticat-o în repetate rânduri.
În acest context, 16 foști ambasadori americani la NATO și foști comandanți ai alianței au transmis o scrisoare deschisă administrației Trump, subliniind că NATO nu este un act de generozitate, ci un instrument strategic esențial pentru puterea globală a SUA.
„Nu este un gest de caritate. Este un acord strategic care asigură faptul că Statele Unite rămân cea mai puternică și sigură economie din lume, la un cost mult mai mic decât dacă ar acționa singure”, au transmis aceștia.
Conform experților, NATO oferă armatei americane acces la aproximativ 35 de baze în Europa, esențiale pentru operațiuni în Africa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Fără această rețea, Washingtonul ar trebui să negocieze acorduri bilaterale separate, care ar fi mai costisitoare și mai instabile.
Specialiștii avertizează că, în absența NATO, SUA ar trebui să își majoreze bugetul apărării cu 100 până la 200 de miliarde de dolari anual pentru a compensa pierderea securității colective.
În 2025, cheltuielile militare ale aliaților au depășit 560 de miliarde de dolari anual, contribuind semnificativ la obiectivele de securitate ale SUA.
Autorii scrisorii subliniază că valoarea NATO nu constă doar în bugete, ci și în sprijinul concret al aliaților. După atacurile din 11 septembrie, statele membre au contribuit cu peste 50.000 de militari în Afganistan și au participat la protejarea spațiului aerian american.
Alianța asigură și stabilitate economică, protejând comerțul transatlantic de peste 1,6 trilioane de dolari anual. În absența NATO, SUA ar trebui să investească mult mai mult în securitatea maritimă.
În plus, NATO facilitează schimbul de informații, standardizarea echipamentelor militare și menținerea descurajării nucleare în Europa, împiedicând proliferarea armelor nucleare în rândul aliaților.
Recent, Casa Albă a solicitat Congresului un buget de 1,5 trilioane de dolari pentru Pentagon, cu 40% mai mare decât cel actual. Această creștere este interpretată de analiști ca un posibil semn al distanțării de NATO și al costurilor ridicate pe care le-ar implica prăbușirea alianței.
