„Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice, comori ale patrimoniului României vechi de 2.500 de ani, se întorc acasă”, a declarat Oana Țoiu joi pe Facebook.
Oana Țoiu a avut o discuție joi cu ministrul olandez de Externe, Tom Berendsen, în cadrul căreia a subliniat efortul comun al celor două țări și a exprimat recunoștință autorităților implicate în acest caz.
„Am discutat cu Tom Berendsen, ministrul de Externe al Regatului Țărilor de Jos, despre această veste extraordinară. După un an de căutări și eforturi comune ale țărilor noastre, am realizat cât de important este să nu renunțăm atunci când miza este un obiect atât de valoros pentru generații întregi. Mulțumirile noastre se îndreaptă către echipele de profesioniști care au colaborat în anchetă. A contat foarte mult comunicarea constantă dintre autorități, prin intermediul ministerelor de Externe și de Interne”, a menționat șefa diplomației de la București.
Potrivit lui Țoiu, autoritățile olandeze au demonstrat o înțelegere remarcabilă în această anchetă, acordând prioritate returnării fizice a obiectelor, deși guvernul olandez despăgubise deja statul român în urma furtului. Ministrul a precizat că, în urma verificărilor de specialitate, suma plătită de guvernul olandez va fi restituită.
„A fost esențial că autoritățile olandeze au recunoscut că recuperarea tezaurului este absolut necesară pentru noi, deși valoarea asigurată fusese deja transferată statului român. Ca urmare a activării mecanismelor internaționale de asigurare și despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor”, a declarat Țoiu.
Ministrul a anunțat că urmează să fie efectuați pașii tehnici necesari pentru aducerea efectivă a artefactelor în România.
„Urmează finalizarea unor aspecte esențiale privind recuperarea tuturor celor patru artefacte: evaluarea stării de conservare și stabilirea calendarului de restituire către statul român, în vederea reintegrării în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României”, se arată în mesaj.
„Cooperarea pentru soluționarea cazului de la Muzeul Drents s-a desfășurat sub egida EUROJUST, prin constituirea unei Echipe Comune de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători și polițiști din ambele state”, a adăugat ministrul.
