„Astăzi, 1 aprilie, se împlinesc 85 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, unul dintre cele mai dureroase și, timp de decenii, unul dintre cele mai ascunse capitole ale istoriei noastre”, a declarat Oana Țoiu într-un mesaj publicat pe Facebook.
„În 1941, mii de români din Bucovina de Nord, din satele Văii Siretului, s-au îndreptat spre România, în căutarea libertății. Aceștia nu au purtat arme, ci icoane, simbolizând credința, și steaguri albe, ca semn al păcii. Nu au căutat confruntarea, ci libertatea de a reveni acasă, în matca lor națională. Răspunsul agenților NKVD a fost o ploaie de gloanțe asupra unor oameni pașnici, urmată de tortură și gropi comune. La câteva luni distanță, o parte dintre supraviețuitori a fost deportată”, a adăugat Țoiu.
Ministrul a subliniat: „Echipa noastră de la Consulatul General al României la Cernăuți a comemorat în această dimineață victimele, cu respect și atenție, ca în fiecare an”.
Oana Țoiu a menționat că Masacrul a fost ignorat de manualele de istorie, subliniind importanța păstrării memoriei victimelor. „Prea mult timp, această tragedie a fost absentă din manualele de istorie din România, dintr-o vinovată și impusă tăcere a regimului comunist. Crimele atroce ale perioadei sovietice, crime împotriva românilor, nu pot fi însă uitate, deoarece un stat puternic se sprijină pe o memorie colectivă asumată”, a afirmat ministrul.
Ministrul de Externe a realizat o paralelă între atrocitățile sovietice de acum opt decenii și acțiunile Federației Ruse în Ucraina. „Falsificarea sau necunoașterea istoriei este o insultă la adresa victimelor, iar neasumarea trecutului încurajează făptașii să comită noi crime. Este unul dintre gândurile cu care revin astăzi acasă, după ce am văzut ieri, la Kiev și Bucha, mărturiile atrocităților comise de trupele ruse, care ne reamintesc, peste decenii, cât de fragile rămân viața și demnitatea umană în fața violenței statului totalitar”, a declarat Țoiu.
„Victimele au dreptul la memorie, cu atât mai mult cu cât cei responsabili de acest masacru nu au fost niciodată deferiți justiției. Memoria, în acest caz, este singura formă de reparație morală”, a adăugat șefa diplomației de la București.
În mesajul său, Oana Țoiu a salutat rolul culturii în recuperarea memoriei colective, menționând filmul „Pădurea de molizi”, regizat de Tudor Giurgiu, ca exemplu relevant.
