Piaţa de Capital / 30 martie, 09:14
Teofil Dascălu, CEO al Frizon Group, a declarat: ”Suntem importatori de produse agricole, cu toate că suntem una dintre cele mai importante ţări agrare din Europa”.
În ciuda potenţialului ridicat al sectorului agricol, agricultura românească continuă să se confrunte cu subfinanţare, iar accesul limitat la capital îngreunează modernizarea, a explicat Dascălu. El a subliniat că fermierii trebuie să facă investiţii majore, ceea ce creează presiuni semnificative asupra fluxurilor financiare şi limitează dezvoltarea.
„Fermierul de astăzi trebuie să facă investiţii majore şi poate acesta este unul din motivele pentru care agricultura este aşa cum este astăzi în România. Suntem importatori de produse agricole, cu toate că suntem una dintre cele mai importante ţări agrare din Europa. Ca fermier, mă simt într-o imposibilitate de a schimba paradigma din cauza lipsei capitalului necesar pentru investiţii, iar dacă decid să investesc, impactul asupra cash-flow-ului şi prognozelor este considerabil”, a afirmat el.
Adrian Tănase, CFO al Star Residence Invest, a adăugat: „REIT-urile trebuie să fie pe masa investitorilor, fie că sunt fonduri de pensii, fie că sunt fonduri deschise de investiţii”.
REIT-urile reprezintă un instrument financiar care ar putea atrage fondurile de pensii, a menţionat Tănase, fost director general al BVB. El a explicat că aceste instrumente sunt diferite de equity şi bonduri, fiind formate din portofolii de clădiri finalizate, care generează chirii ce trebuie distribuite acţionarilor. REIT-urile reacţionează diferit la riscurile pieţei și trebuie să fie incluse în portofoliile fondurilor de pensii.
„Dacă ar exista legea REIT, ar trebui revizuit gradul de risc al acestor instrumente, pentru că riscurile sunt mai mici comparativ cu acţiunile pur listate. Este un produs uşor de înţeles de către investitori, iar evaluarea acestuia este simplă”, a mai spus Tănase.
Referitor la impactul bugetar, Tănase a menţionat: „Ne bucură mesajul directorului executiv al Federaţiei Dezvoltatorilor şi Investitorilor pentru Economie Sustenabilă. Suntem membri ai acestei federaţii şi sperăm să iniţiem un studiu de impact împreună cu alţi stakeholderi. Nu cred că acest studiu de impact este complicat, având în vedere că impozitele corporate au fost egalizate cu impozitele pe dividende, ceea ce indică un impact pozitiv.”
Laurenţiu Căpcănaru, Broker Goldring, a afirmat: „Legea prevede la articolul 4 că entităţile publice pot să înfiinţeze REIT-uri”.
Potrivit lui Căpcănaru, înfiinţarea REIT-urilor va ajuta şi administraţia publică locală. El a explicat că primăriile şi alte unităţi administrativ-teritoriale care au active subutilizate pot atrage fonduri pentru dezvoltare prin aceste vehicule. De exemplu, primăria ar putea înfiinţa un REIT pentru a gestiona apartamentele disponibile, cu scopul de a controla nivelul chiriei și de a atrage investitori.”
„Legea REIT-urilor ar deschide multe oportunităţi. Există multe companii din diverse domenii care ar dori să vină la bursă odată cu adoptarea acesteia. REIT-urile sunt instrumente uşor de înţeles pentru investitorii de retail, având o corespondenţă directă între investiţii şi metrici precum metri pătraţi sau hectare de teren agricol”, a adăugat Căpcănaru.
Olga Niţă, partener la Filip & Company, a afirmat: ”Încercarea de a delimita normele REIT de legislaţia FIA este un punct pozitiv”.
Acesta este un pas important, având în vedere că legislaţia fondurilor de investiţii alternative din România este foarte strictă. Niţă a explicat că este necesară o reglementare care să faciliteze crearea acestor proiecte fără a complica autorizarea administratorilor de fonduri.
Georgian Marcu, fondator Green Angels, a subliniat lipsa unor cifre clare privind impactul bugetar al legii REIT-urilor. ”Nu a prezentat nimeni nicio cifră referitoare la impactul bugetar real. De exemplu, economia românească a pierdut 1 miliard de euro în 2024 din cauza livrărilor scăzute de locuinţe noi”, a spus el.
Liviu Tănase, Vicepreşedinte Regiunea Sud-Est, Confederaţia Antreprenorilor şi Investitorilor din România, a subliniat că reglementarea REIT-urilor va deschide o piaţă pentru investiţii. El a menţionat că sectorul construcţiilor se confruntă cu dificultăţi financiare, iar REIT-urile oferă o opţiune de diversificare a activităţii.
„Este nevoie de investiţii în infrastructură, iar REIT-urile pot facilita acest lucru. Trebuie să încurajăm dezvoltarea acestui sector. Din păcate, iniţiativa stagnează, iar noi trebuie să contribuim la stimularea acesteia”, a conchis Tănase.
Adrian Tănase a reiterat importanţa mobilizării capitalului local prin legea REIT-urilor, subliniind că această diversificare este esenţială în contextul actual economic.
Mihai Manole, Managing Partner la Tema Energy, a subliniat că REIT-urile ar putea finanţa dezvoltarea centrelor de date, un sector esenţial pentru economia digitală. „În prezent, proiectele de data center sunt greu de finanţat local, în ciuda potenţialului ridicat”, a explicat Manole.
Dan Sebastian Câmpeanu, CEO Impact Developer & Contractor, a numit REIT-urile un instrument financiar extraordinar, care poate impulsiona economia naţională. El a subliniat importanţa acestor vehicule în atragerea capitalului atât autohton, cât şi extern.
Dan Petrişor, CEO Meta Estate Trust, a exprimat dezamăgirea faţă de absenţa legislaţiei pentru REIT-uri, care afectează atractivitatea pieţei imobiliare din România. El a subliniat că industria susţine adoptarea acestei legislaţii, în ciuda reţinerilor autorităţilor.
Sorin Preda, Fondator şi CEO Global Vision, a criticat modul în care se legiferează standardele de construcţie, indicând necesitatea unei abordări mai pragmatice în acest domeniu.
Mugurel Rădulescu, Director Executiv al Federaţiei Investitorilor şi Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă, a subliniat importanţa unui studiu de impact pentru a susţine proiectul de lege REIT. El a menţionat că există un grup de lucru dedicat evaluării impactului acestei legi.
Mihai Pătrulescu, Head of Investment Property CBRE România, a evidenţiat stabilitatea pe care REIT-urile o pot aduce pieţei imobiliare, menţionând diferenţele între România şi alte ţări din CEE.
Mihai-Cătălin Botez, deputat, a menţionat că, în prezent, nu există un calcul clar al impactului bugetar al legii, dar a subliniat că o legislaţie bine gândită ar putea aduce mai mulţi bani la buget prin creşterea transparenţei investiţiilor.
Remus Vulpescu, Directorul General al BVB, a declarat că bursa susţine legiferarea REIT-urilor, care ar democratiza accesul cetăţenilor la piaţa imobiliară.
Mihai Pătrulescu a adăugat că momentul actual este favorabil, având în vedere cererea mare pentru imobiliare în rândul românilor.
Claudiu Năsui, deputat, a subliniat că REIT-urile ar oferi opţiuni transparente de investiţii, dar a menţionat că momentul ales pentru introducerea lor nu este cel mai fericit, având în vedere incertitudinile economice globale.
György Attila, Subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor, a menţionat reticenţa guvernului în a accepta derogări fiscale pentru companiile care se ocupă de investiţii imobiliare, dar a afirmat că în cursul dezbaterilor parlamentare se poate ajunge la o soluţie.
Evenimentul „REIT-urile – cheia finanţării inteligente a României”, organizat de Ziarul BURSA, va avea loc pe 30 martie 2026, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
Participarea va fi fizică, iar evenimentul va fi transmis live pe site-ul ziarului BURSA, precum şi pe conturile de social media ale partenerilor media.
