Se împlinește o lună de la începutul unei ample operațiuni militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. La patru săptămâni de la acest eveniment, oficialii americani afirmă că negociază cu iranienii pentru a încheia conflictul, în timp ce atacurile continuă, afectând inclusiv statele din Golf, prinse în mijlocul acestui război.
Pe lângă victimele umane și pagubele materiale, războiul a generat o criză acută pe piața petrolului și o deteriorare a relațiilor dintre Statele Unite și aliații lor. Totuși, un aspect care nu s-a schimbat este regimul de la Teheran, care rămâne la putere.
A fost o lună intensă, iar conflictul a durat mai mult decât preconizau oficialii americani la începutul operațiunii. Ne întoarcem astfel la ziua 0 a acestui război, 28 februarie.
În jurul orei 8:00 (ora României), Statele Unite și Israel au declarat începerea bombardamentelor împotriva țintelor din Iran. În acea zi, s-a aflat că liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu familia sa și o parte din anturaj, au fost uciși în primele bombardamente din capitala Teheran.
Manifestațiile din stradă, așteptate în Iran, nu s-au transformat într-o mișcare de contestare a regimului.
Tot în aceeași zi, un atac devastator asupra unei școli de fete din Iran a dus la moartea a 180 de persoane, marcând unul dintre cele mai grave momente ale acestui conflict militar. Statele Unite și Iranul s-au acuzat reciproc pentru acest bombardament.
La doar 3 ore după atacul inițial, Iranul a început să riposteze, vizând în principal statele din Golf.
Președintele Donald Trump nu a organizat o conferință de presă în prima zi a operațiunii, dar a transmis declarații înregistrate.
În a doua zi a conflictului, Iranul a început să atace vase comerciale care traversau strâmtoarea Ormuz, iar o dronă iraniană a lovit o bază militară britanică situată pe insula Cipru. Deși au fost înregistrate doar pagube materiale, acest incident a reprezentat un moment semnificativ de escaladare, alertând europenii.
Pe 2 martie, conflictul s-a extins cu implicarea grupării Hezbollah, care a atacat Israelul în numele Iranului.
Pe 4 martie, sistemul de apărare antiaeriană al NATO din Turcia a interceptat o rachetă balistică.
În urma acestor evenimente, președintele american a început să declare că, după câteva zile de conflict, Statele Unite își ating obiectivele și că războiul este aproape câștigat:
Donald Trump, președintele SUA: „Noi am câștigat. V-o spun p-asta: am câștigat. Nu e bine să spui prea devreme că ai câștigat. Dar am câștigat. Am câștigat. În prima oră, totul s-a terminat, am câștigat.”
Aproximativ două săptămâni după atacul inițial, un nou lider suprem a fost desemnat. Fiul Ayatollahului Ali Khamenei, Mojtaba Khamenei, a fost ales în fruntea Republicii Islamice.
Pe 8 martie, după anunțul numirii, prețul barilului de petrol a atins un maxim de 110 dolari, complicând situația pe piața globală de energie.
Pe 17 martie, o demisie semnificativă a avut loc în Statele Unite, când șeful contra-terorismului american a părăsit funcția, afirmând că războiul a fost inițiat pe baza unei premise false, respectiv că Iranul reprezenta o amenințare iminentă prin dezvoltarea unei arme nucleare.
Iran a atacat facilități energetice esențiale din statele din Golf, iar situația a continuat să se degradeze în regiune.
Președintele SUA a emis un ultimatum de 48 de ore Iranului.
Declarația șefului Agenției Internaționale pentru Energie a fost: „Această criză, așa cum se prezintă în prezent, echivalează cu două crize petroliere și un colaps al pieței gazelor, toate la un loc. Cred că nicio țară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă situația continuă în aceeași direcție.”
Ulterior, Donald Trump a prelungit ultimatumul inițial de 48 de ore la 5 zile, iar la interval de 3 zile a stabilit o nouă dată limită: 6 aprilie, pentru a ajunge la un acord cu Iranul.
În prezent, se desfășoară negocieri între Statele Unite și Iran, conform declarațiilor președintelui Donald Trump, în timp ce Iranul menține că nu sunt negocieri, ci mai degrabă un schimb de mesaje.
