A consemnat Andrei Iacomi
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 27 martie
Ecosistemul european al criptoactivelor se află într-o continuă transformare, iar introducerea Regulamentului MiCA (Markets in Crypto-Assets) va facilita o organizare mai bună a pieței, sporind transparența și consolidând încrederea investitorilor, afirmă Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și coordonatorul Sectorului Instrumente și Investiții Financiare, în cea de-a doua parte a interviului oferit ziarului BURSA.
Potrivit lui Avrămescu, proiectul de act normativ pentru implementarea MiCA la nivel național, care este în discuție, preconizează ca ASF să devină autoritatea competentă pentru majoritatea responsabilităților de autorizare și supraveghere ce rezultă din aplicarea regulamentului. Totuși, restricțiile legislative impuse în ultimii ani limitează capacitatea autorității de a angaja personal calificat, ceea ce ar putea influența, de exemplu, abilitatea de a analiza cererile de autorizare, de a evalua modelele de afaceri ale furnizorilor de servicii de criptoactive și de a supraveghea infrastructurile digitale financiare.
Reporter: Care sunt principalele modificări aduse în România de noile reglementări europene referitoare la activele digitale, în special de cadrul MiCA, în ceea ce privește protecția investitorilor, supravegherea platformelor de tranzacționare și cerințele de funcționare și transparență pentru emitenți și furnizori de servicii cripto?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Prin Regulamentele (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor – MiCA și Regulamentul (UE) 2023/1113 privind transferurile de fonduri și anumite criptoactive, se stabilește pentru prima dată la nivelul Uniunii Europene un set coerent de reguli aplicabile tuturor participanților din acest sector.
Cadrele europene pentru criptoactive impun un regim unitar la nivelul Uniunii Europene pentru reglementarea proceselor de emitere, oferire publică, admitere la tranzacționare și furnizare de servicii legate de criptoactive. Regulamentul MiCA introduce cerințe clare privind autorizarea furnizorilor de servicii de criptoactive (CASP), transparența ofertelor de criptoactive, publicarea cărților albe, precum și cerințe de guvernanță și protecție a investitorilor. De asemenea, Regulamentul privind transferurile de fonduri extinde regulile de transparență existente și la transferurile de criptoactive, îmbunătățind mecanismele de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului.
În ceea ce privește aplicarea Regulamentului MiCA, statele membre trebuie să desemneze autorități competente la nivel național. În România, proiectul legislativ aflat în discuție este elaborat de Ministerul Finanțelor, iar forma publicată pentru consultare publică preconizează un rol semnificativ pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară în ceea ce privește licențierea și supravegherea unei părți importante a activităților din piața criptoactivelor.
Reporter: Ce rol ar urma să aibă Autoritatea de Supraveghere Financiară în aplicarea acestui cadru?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Conform proiectului de act normativ pentru implementarea MiCA la nivel național, ASF va fi autoritatea competentă pentru majoritatea responsabilităților de autorizare și supraveghere ce derivă din aplicarea Regulamentului MiCA.
Astfel, ASF va avea atribuții în ceea ce privește autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de criptoactive (CASP), autorizarea și supravegherea emitenților de tokenuri raportate la active (ART), transparența ofertelor publice de criptoactive, publicarea cărților albe, admiterea la tranzacționare a criptoactivelor și supravegherea abuzului de piață.
Pe de altă parte, în contextul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului (SB/FT), ASF își exercită deja atribuțiile de supraveghere pentru instituțiile financiare autorizate pe piața de capital care doresc să devină CASP, conform definițiilor din MiCA, respectiv: depozitarii centrali de titluri de valoare, firmele de investiții, operatorii de piață, societățile de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau administratorii de fonduri de investiții alternative. Aceste responsabilități derivă din modificările aduse legislației naționale prin transpunerea Regulamentului european privind transferurile de fonduri.
Reporter: Cum arată în prezent piața criptoactivelor la nivel european din perspectiva autorizării?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Datele disponibile la nivelul Uniunii Europene sunt în proces de consolidare, dar indică faptul că piața se află încă într-o etapă incipientă de implementare a cadrului MiCA. Conform registrului administrat de ESMA, la începutul anului 2026 nu existau încă emitenți autorizați de tokenuri raportate la active (ART), în timp ce aproximativ 31 de emitenți de tokenuri de monedă electronică (EMT) erau autorizați. De asemenea, peste 700 de ofertanți de alte tipuri de tokenuri au notificat autoritățile competente din statele membre pentru admiterea la tranzacționare, iar aproximativ 148 de furnizori de servicii de criptoactive au obținut autorizații. Aceste cifre subliniază faptul că ecosistemul european al criptoactivelor este în plină dezvoltare, iar implementarea MiCA va contribui la o structura mai bună a pieței, la creșterea transparenței și la consolidarea încrederii investitorilor.
Reporter: Care sunt principalele riscuri asociate sectorului criptoactivelor?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Criptoactivele prezintă o serie de riscuri semnificative atât pentru piața financiară, cât și pentru investitori, riscuri care pot fi amplificate în absența unei supravegheri eficiente. Volatilitatea și complexitatea acestor active, generate de fluctuațiile rapide de preț și de infrastructura tehnologică specifică (precum blockchain), pot duce la situații în care participanții la piață iau decizii insuficient informate. Aceste condiții pot genera pierderi financiare rapide și considerabile, afectând încrederea publicului în noile instrumente financiare și în stabilitatea pieței.
De asemenea, investitorii individuali sunt deosebit de vulnerabili într-un mediu insuficient supravegheat. Complexitatea produselor cripto și volatilitatea ridicată pot face dificilă evaluarea corectă a riscurilor, iar lipsa unor mecanisme eficiente de monitorizare și intervenție din partea autorităților poate permite proliferarea unor practici înșelătoare, cum ar fi marketingul agresiv, ofertele speculative insuficient explicate sau manipularea pieței. În lipsa unei supravegheri eficiente, investitorii pot fi expuși unor riscuri necontrolate, afectând nu doar situația lor financiară individuală, ci și încrederea generală în integritatea pieței și în instituțiile responsabile de reglementare.
Sectorul cripto implică, de asemenea, riscuri de contagiune și reputaționale. Evenimente precum fraudele, insolvențele sau prăbușirea unor platforme de tranzacționare pot avea efecte negative care depășesc actorii direct implicați, afectând percepția publicului asupra întregului ecosistem financiar. Într-un context de supraveghere insuficientă, astfel de evenimente pot genera pierderi de încredere la scară largă și pot produce efecte de contagiune asupra altor segmente ale pieței financiare, subminând stabilitatea și credibilitatea sistemului financiar în ansamblu.
Sectorul criptoactivelor prezintă vulnerabilități și din perspectiva riscurilor SB/FT, generate de caracterul său tehnologic, de dezvoltarea rapidă și de dimensiunea transfrontalieră a activităților desfășurate. Deși cadrul european a fost întărit prin Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA) și extinderea regimului AML/CFT, persistă mai multe riscuri relevante.
Un risc important este reprezentat de entitățile care furnizează servicii fără autorizarea autorităților competente, fie prin operarea într-un stat membru fără aprobările necesare, fie prin prestarea de servicii din jurisdicții terțe cu reglementări mai puțin stricte. Astfel de situații limitează capacitatea autorităților de supraveghere de a monitoriza activitățile și pot expune sistemul financiar la riscuri sporite de fraudă, spălare a banilor, finanțare a terorismului și alte activități ilicite, afectând în același timp stabilitatea financiară și încrederea participanților la piață.
A fost observată practica de „căutare a jurisdicției celei mai favorabile”, prin care unele entități solicită autorizarea în state membre percepute ca având cerințe mai puțin stricte. În cazul în care întâmpină dificultăți în procesul de autorizare, acestea își pot retrage cererile și pot încerca să obțină licența într-o altă jurisdicție.
Entitățile obligate în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului trebuie să instituie și să mențină politici și proceduri pentru a asigura detectarea și prevenirea eficace a SB/FT. Aceste politici trebuie să fie adaptate la riscurile specifice cu care se confruntă fiecare firmă sau organizație. Totuși, controalele și inspecțiile realizate de autoritățile competente au arătat că multe firme au probleme serioase și repetate în modul în care își organizează aceste politici și proceduri.
O altă vulnerabilitate este reprezentată de structurile de proprietate și guvernanță opace sau excesiv de complexe, care îngreunează identificarea beneficiarilor reali și a entităților responsabile pentru activitățile desfășurate. Aceste structuri pot facilita disimularea originii fondurilor, utilizarea societăților paravan și exploatarea lacunelor de supraveghere la nivel transfrontalier.
În concluzie, deși noile reguli europene oferă mai multă claritate și control asupra pieței cripto, sectorul continuă să fie unul cu riscuri ridicate. Din acest motiv, este esențial ca autoritățile să mențină o supraveghere atentă și să colaboreze la nivel european pentru a preveni utilizarea criptoactivelor în activități ilegale și pentru a proteja integritatea pieței financiare.
Reporter: Ce provocări există în ceea ce privește capacitatea instituțională a ASF pentru implementarea MiCA?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă pentru implementarea Regulamentului MiCA, se confruntă cu riscuri reale generate de insuficiența resurselor umane specializate și a structurilor dedicate supravegherii acestui domeniu. În plus, cu o schemă de personal redusă și cu salarii mai mici cu 30% (venituri mai mici cu 50% dacă luăm în calcul și eliminarea primelor care erau prevăzute în CCM până în februarie 2024), situația devine și mai complicată. Restricțiile legislative adoptate în ultimii ani (Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și Legea nr. 145/2025 privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome) limitează capacitatea instituției de a recruta personal calificat, ceea ce ar putea influența, de exemplu, capacitatea de analiză a cererilor de autorizare, de evaluare a modelelor de business ale furnizorilor de servicii de criptoactive și
