Pluto a fost descoperit de Clyde W. Tombaugh, originar din Kansas, la Observatorul Lowell din Flagstaff, Arizona, pe 18 februarie 1930, conform IFL Science.
Acesta a fost primul dintre așa-numitele obiecte transneptuniene (TNO), care orbitează dincolo de Neptun, deși Pluto nu se află întotdeauna în această categorie, un aspect ce va fi detaliat ulterior.
La începutul anilor 2000, descoperirea altor TNO-uri mari a generat o dezbatere referitoare la posibila extindere a clasei planetare. Întrebările au apărut: era Sedna o planetă? Dar Haumea? Acestea erau mai mici decât Pluto și, prin urmare, au fost lăsate deoparte. Apoi, pe 5 ianuarie 2005, astronomii Mike Brown, Chad Trujillo și David Rabinowitz au descoperit Eris.
Eris este puțin mai mică decât Pluto, dar are o masă mai mare. La acel moment, părea mai mare din toate punctele de vedere. Dacă Pluto era considerată o planetă, atunci și Eris trebuia să fie clasificată în același mod.
În 2006, Uniunea Astronomică Internațională (IAU), autoritatea internațională responsabilă cu denumirea corpurilor cerești și definirea termenilor astronomici încă din 1919, a adoptat o nouă definiție a planetei, clasificând Pluto, Eris și alte obiecte drept „planete pitice”.
În două decenii de la această decizie, unii americani continuă să se opună acestei clasificări.
Cea mai recentă polemică
„Îl susțin 100% pe președintele Trump în demersul său de a face Pluto din nou măreț”, a declarat Isaacman pentru The Daily Mail într-un interviu recent.
„Cred că le datorăm tuturor celor din Kansas și contribuțiilor lor extraordinare la astronomie și aerospațială să redăm acelei descoperiri statutul de planetă”, a adăugat el.
Isaacman a avut o relație complicată cu președintele Trump. A fost candidatul inițial pentru funcția de administrator al NASA, însă a fost eliminat de pe lista respectivă după disputa publică a lui Trump cu Elon Musk de anul trecut, deoarece Isaacman era considerat un aliat al lui Musk.
Apoi, în noiembrie, a fost propus din nou și a obținut postul.
De atunci, el a devenit un susținător al lui Trump. Într-o conferință de presă recentă, unde a discutat despre schimbările din Programul Artemis, Isaacman a subliniat sprijinul administrației Trump pentru NASA, o afirmație ce contrazice încercările administrației de anul trecut de a implementa reduceri severe la agenția spațială, care ar fi dus la pierderea multor misiuni, stopate doar de intervenția Congresului.
Isaacman nu este singurul care crede că Trump are puterea de a redefini obiectele spațiale.
Elon Musk, implicat
Anul trecut, William Shatner a încercat să-l implice pe Elon Musk, postând pe Twitter: „Ar trebui să-l rugăm pe Elon să-l convingă pe președinte să semneze unul dintre acele decrete executive pentru a face din Pluto o planetă din nou”, iar Musk a răspuns că ar susține această inițiativă.
Chiar și membri ai Partidului Republican din Congres i-au cerut președintelui să „facă din Pluto o planetă din nou”.
Cu toate acestea, președintele Statelor Unite nu are autoritatea de a reevalua statutul lui Pluto.
Ceres a fost prima!
Pluto nu este primul obiect ceresc care a fost clasificat ca planetă înainte de a-i fi schimbat „statutul”.
Descoperirea lui Ceres, cel mai mare corp din Centura de Asteroizi, în 1801, a fost anunțată ca fiind a unei noi planete. Controversa cu privire la statutul său de planetă a început imediat după descoperirea lui Pallas, al treilea cel mai mare asteroid din Sistemul Solar, la un an distanță, pe o orbită similară.
Discuțiile au continuat timp de decenii. Abia în anii 1950, asteroizii au fost excluși din categoria planetelor. Ceres a fost definită ca planetă pitică în 2006, în timp ce Pallas este considerată a fi o rămășiță de protoplanetă.
De ce Pluto nu este o planetă?
În 2006, Uniunea Astronomică Internațională a redefinit noțiunea de planetă pentru a distinge planetele de numărul tot mai mare de obiecte din Centura Kuiper care erau identificate. Definiția unei planete nu este perfectă și au fost propuse îmbunătățiri. Totuși, aceasta este adesea interpretată greșit. Conform IAU, o planetă este un corp ceresc care:
- se află pe orbita în jurul Soarelui
- are o masă suficientă pentru a atinge echilibrul hidrostatic (o formă aproape rotundă)
- și-a „curățat vecinătatea” din jurul orbitei sale
Pluto nu îndeplinește al treilea criteriu. Prin „curățarea vecinătății”, astronomii se referă la faptul că obiectul este principalul corp gravitațional din orbita sa. Uneori, acest lucru este interpretat greșit, dând impresia că planeta este singurul obiect din orbita sa, iar totul a fost îndepărtat, ceea ce nu este cazul. Aceasta este uneori folosită în argumentația privind Pluto.
De exemplu, fostul administrator al NASA din timpul primului mandat al lui Trump, Jim Bridenstine, a declarat în 2019: „Unii oameni au susținut că, pentru a fi o planetă, trebuie să-ți eliberezi orbita în jurul Soarelui. Ceea ce știm acum este că, dacă această definiție este utilizată, ai putea submina cu adevărat toate planetele”.
Aspectul crucial este acela de a fi cel mai important corp gravitațional din orbita sa; astfel, lunile mari, care sunt rotunde și orbitează în jurul Soarelui împreună cu planetele lor, nu se încadrează în această definiție. Pluto nu este cel mai mare corp gravitațional din orbita sa, deoarece orbita sa intersectează orbita lui Neptun.
