Raportul publicat de ENTSO-E subliniază că blackout-ul din 28 aprilie 2025 a fost unul dintre cele mai severe incidente energetice din Europa în ultimele două decenii, conform informațiilor transmise de Euronews. Pana de curent a afectat milioane de oameni, a perturbat comunicațiile, a blocat transportul feroviar și a paralizat activitățile economice în diverse regiuni. În anumite zone, alimentarea cu energie electrică a fost restabilită abia după aproximativ 10 ore.
Supratensiunea, un factor-cheie
Experții indică faptul că un element esențial al crizei a fost incapacitatea rețelei electrice de a gestiona episoadele de supratensiune. Aceste episoade au loc atunci când tensiunea din rețea depășește nivelurile normale, ceea ce poate duce la suprasolicitarea echipamentelor și la oprirea automată a unor instalații în scopuri de protecție.
În cazul Peninsulei Iberice, fluctuațiile de tensiune au provocat deconectări în lanț ale unităților de producție. Aceasta a fost situația și pentru sistemele bazate pe tehnologii moderne, utilizate frecvent în sectorul energiei regenerabile. Raportul descrie un mecanism de tip „cascadă”, prin care dezechilibrele inițiale au dus rapid la prăbușirea unei părți semnificative a producției de energie.
Instalațiile care utilizează convertoare, adoptate pe scară largă în sursele regenerabile, s-au dovedit a fi mai puțin flexibile în fața variațiilor bruște de tensiune. Această rigiditate a amplificat efectele inițiale și a accelerat extinderea avariei. În același timp, operatorii de rețea, inclusiv Red Eléctrica de España, nu au reușit să identifice la timp riscurile, deși se semnalase că parametrii sistemului se apropiau de limite critice.
Dezbaterea privind energia regenerabilă
Incidentul a intensificat dezbaterea privind dependența tot mai mare de sursele regenerabile și planurile de eliminare a energiei nucleare. Cu toate acestea, guvernul spaniol și o parte dintre experți au respins ideea că tranziția energetică ar fi fost cauza directă a blackout-ului. Aceștia au subliniat că problema a fost una complexă, legată de gestionarea rețelei și de adaptarea tehnologică.
Raportul final confirmă concluziile preliminare anterioare: nu a existat un singur factor declanșator, ci o combinație de condiții nefavorabile care au acționat simultan. Această „furtună perfectă” a evidențiat necesitatea modernizării sistemelor de monitorizare în timp real și a creșterii flexibilității infrastructurii energetice europene.
Pentru autorități și operatori, lecția principală este că tranziția energetică trebuie să fie însoțită de investiții în stabilitatea și reziliența rețelelor, pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente.
