Liderii Uniunii Europene nu au reușit să-l convingă pe premierul ungar Viktor Orbán să renunțe la opoziția sa față de împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, conform informațiilor oferite de Politico, care citează patru diplomați și oficiali. O discuție de aproximativ 90 de minute nu a condus la o soluție sau la o cale clară către un acord, au declarat aceștia, sub protecția anonimatului, referindu-se la negocierile desfășurate cu ușile închise în cadrul Consiliului European.
Un diplomat a menționat că președintele Consiliului European, António Costa, a criticat vehement poziția lui Orbán, pe care a descris-o drept „inacceptabilă” și contrară principiilor de cooperare fundamentale pentru Uniunea Europeană.
În cadrul discuțiilor, António Costa a subliniat că niciun lider nu a încălcat până în prezent „această linie roșie”. El a adăugat că Budapesta are acces la rute alternative de aprovizionare cu petrol. Orbán, pe de altă parte, a afirmat că Budapesta are dreptul să blocheze decizia. Premierul slovac Robert Fico a susținut că Bratislava suportă costurile acestei situații și că Ucraina trebuie să permită accesul inspectorilor, adăugând că Slovacia se alătură Ungariei în blocarea deciziei Consiliului privind Ucraina.
Imagini cu președintele Nicușor Dan au fost surprinse la deschiderea Consiliului European, unde a discutat atât cu António Costa, cât și cu premierul Bulgariei, Andrey Gurov.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, au avertizat că Europa ar trebui să se pregătească pentru un posibil val de migrație, într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu câteva zile înainte de summitul de astăzi. Meloni și Frederiksen au subliniat riscurile unei crize a refugiaților similară celei din 2015, când milioane de persoane au fugit din calea războiului din Siria.
„Aceasta nu ar fi doar o catastrofă umanitară pentru cei afectați direct, ci ar risca să afecteze și securitatea și coeziunea Uniunii”, se menționează în scrisoare. Cele două lideri au cerut Comisiei să analizeze mecanisme care să funcționeze ca o frână de urgență în cazul în care situația se deteriorează, adăugând: „De această dată trebuie să fim pregătiți și să acționăm”.
Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a condamnat din nou războiul din Iran, pe care îl consideră „ilegal”, afirmând că „nu există nicio justificare” pentru pierderile de vieți omenești și efectele asupra întregii lumi. El a cerut „reducerea tensiunilor” și a pledat pentru tranziția verde, subliniind că energia Europei „nu este petrolul sau gazul, ci soarele și vântul”. În legătură cu Ucraina, Sánchez a afirmat că angajamentele Uniunii Europene „trebuie respectate”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat la sosirea la summitul Consiliului European că susține simplificarea regulilor UE și creșterea competitivității blocului comunitar. El a subliniat necesitatea unor investiții mai mari, în special în inovare, cercetare și tehnologie, precum și diversificarea parteneriatelor, esențiale în contextul geopolitic actual. Macron a cerut măsuri mai ferme împotriva interferențelor externe în alegeri, insistând că „europenii trebuie să se mobilizeze pentru a-și proteja democrațiile”.
Cancelarul german Friedrich Merz a semnalat că prețurile la energie cresc puternic în Europa și a subliniat că economiile europene necesită măsuri concrete pentru a face față acestei situații. Prețul gazelor în Europa a crescut cu aproape 30%, ajungând la 70,7 euro/MWh, iar petrolul Brent s-a scumpit cu peste 5%, atingând 113 dolari pe baril.
UPDATE Viktor Orbán a declarat că Budapesta nu va susține nicio decizie „pro-ucraineană” până când nu se va relua transportul de petrol prin conductele „Druzhba”, adăugând: „Până atunci, Ungaria nu va susține nicio decizie favorabilă Ucrainei”.
Summitul este marcat de o nouă confruntare între Viktor Orbán și ceilalți lideri europeni. Premierul ungar ar putea participa pentru ultima oară la o reuniune a Consiliului European, având în vedere că se află într-o cursă electorală dificilă înaintea alegerilor din 12 aprilie, unde este creditat cu un deficit de nouă puncte în fața rivalului său, Péter Magyar. Deblocarea finanțării esențiale pentru menținerea economiei ucrainene este un subiect central al discuțiilor. Deși liderii UE conveniseră asupra acestui pachet în decembrie, Budapesta și-a retras ulterior sprijinul, invocând disputa legată de conducta petrolieră Druzhba.
Diplomați europeni au avertizat că opoziția lui Orbán față de împrumutul pentru Ucraina a depășit o limită politică importantă și ar putea determina o reacție dură din partea blocului comunitar după alegerile din Ungaria. Se estimează că UE a evitat o confruntare majoră cu Budapesta până acum, dar această reținere ar putea dispărea după scrutin. „Comportamentul Ungariei reprezintă un nou minim istoric”, a declarat ministra suedeză pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, care a adăugat că Stockholmul este deschis la utilizarea unor instrumente juridice împotriva Budapestei.
Mai mulți diplomați europeni au menționat că, în cazul unei realegeri a lui Orbán, ar exista o „conversație serioasă” între statele membre despre gestionarea relației cu Ungaria. Dacă Péter Magyar va câștiga alegerile, liderii europeni ar putea adopta o strategie de așteptare pentru a evalua abordarea noului guvern.
Nemulțumirea față de Budapesta a fost evidentă și la reuniunea miniștrilor de externe de la începutul săptămânii, unde ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat că obstrucționismul Ungariei „nu mai poate fi tolerat”. Disputa s-a amplificat după ce Ucraina a anunțat avarierea conductei Druzhba într-un atac rusesc, iar Orbán a folosit această oprire ca motiv pentru a bloca împrumutul, deși inițial l-a aprobat. Tensiunile au fost exacerbate și de refuzul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, de a permite inspectarea conductei de către experți europeni, precum și de declarațiile acestuia potrivit cărora Kievul nu este interesat să repare infrastructura.
UE a anunțat că Ucraina a acceptat oferta europeană de sprijin pentru repararea conductei Druzhba, ceea ce ar putea oferi o ieșire politică pentru Viktor Orbán și o posibilă cale de compromis la Bruxelles. Într-o scrisoare trimisă lui Orbán pe 23 februarie, António Costa a avertizat că retragerea sprijinului pentru împrumut încalcă principiul cooperării loiale în UE și ar putea avea consecințe juridice, dar ideea acționării Budapestei în justiție a fost abandonată.
În ceea ce privește războiul din Iran, efectele atacurilor americano-israeliene și temerile privind posibile perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz au condus la creșterea prețurilor petrolului, obligând liderii europeni să prioritizeze securitatea energetică. Premierul belgian Bart De Wever a declarat că prețurile la energie reprezintă „o prioritate de vârf pentru ziua de astăzi”. Italia, care depinde de aprovizionarea cu GNL din Qatar, a lansat o campanie pentru ca UE să găsească soluții ce ar putea include asistență financiară și modificări ale regulilor de stabilire a prețurilor din bloc.
De Wever a insistat asupra necesității de a menține presiunea asupra Rusiei, susținând cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, dar a subliniat că nu este normal ca Europa „să finanțeze un război fără să fie reprezentată la masa negocierilor”.
