Proiectul „KPop Demon Hunters” a fost inițiat în 2020, având ca concept o trupă de fete k-pop dedicate vânătorii de demoni. Deși la început a stârnit scepticism în cadrul Sony, filmul a intrat în producție. Un an mai târziu, compania a decis să vândă către Netflix o mare parte din drepturile de distribuție, muzică și merchandising. La acea vreme, suma de 120 de milioane de dolari a fost considerată avantajoasă pentru Sony, mai ales în contextul pandemic, când cinematografele erau închise, iar industria se afla într-o situație dificilă, conform Il Post.
După lansarea din 2025, filmul a devenit rapid un fenomen global. Netflix a raportat peste 500 de milioane de vizualizări, transformând producția într-unul dintre cele mai urmărite titluri din istoria platformei. Pe lângă succesul pe platformă, filmul a generat și venituri considerabile din cinematografe, depășind 24 de milioane de dolari din vânzări de bilete, în special datorită unor lansări speciale. Recunoașterea a venit și la gala Oscarurilor, unde „KPop Demon Hunters” a câștigat premiile pentru cel mai bun film de animație și cea mai bună piesă originală.
Un factor esențial în popularitatea filmului a fost coloana sonoră. Piesa „Golden”, premiată cu Oscar, a atins 1,5 miliarde de ascultări pe Spotify. De asemenea, mai multe melodii din film au ajuns în topurile internaționale. Succesul a fost susținut de colaborarea cu producători renumiți din industria k-pop, inclusiv artiști și creatori care au lucrat cu trupe celebre precum BTS și Blackpink.
Decizia Sony de a ceda drepturile este acum considerată una dintre cele mai neinspirate din industrie. La momentul tranzacției, compania se confrunta cu dificultăți cauzate de pandemie și nu avea o platformă proprie de streaming comparabilă cu Netflix sau Amazon. Astfel, oferta Netflix a părut o soluție viabilă pentru salvarea și rentabilizarea proiectului. Privind retrospectiv, Sony a pierdut controlul asupra unei proprietăți intelectuale originale extrem de valoroase, capabilă să genereze filme, seriale și produse comerciale pe termen lung.
Netflix a adoptat o strategie diferită față de modelul său clasic. Filmul a fost lansat nu doar pe platformă, ci și în cinematografe, inclusiv în versiuni speciale de tip karaoke. Această abordare a contribuit la extinderea audienței și la consolidarea succesului global al producției. Deși Netflix a obținut drepturi importante asupra produselor derivate, compania nu a reușit să capitalizeze complet succesul filmului în perioada inițială. Producția de jucării inspirate din film a fost întârziată, deoarece partenerii industriali nu au anticipat amploarea succesului, ceea ce a dus la pierderea sezonului de vânzări din perioada sărbătorilor din 2025.
„KPop Demon Hunters” a devenit rapid mai mult decât un film: o franciză globală cu potențial uriaș. Sony rămâne implicată în producția viitoarelor filme, iar un sequel este deja în pregătire. Totuși, controlul principal asupra distribuției și exploatării comerciale aparține Netflix. Cazul este acum considerat un exemplu clar despre cum o decizie luată într-un moment de criză poate schimba radical echilibrul de putere într-o industrie și poate transforma un risc aparent într-un succes uriaș.
