Reacțiile țărilor din Balcanii de Vest față de războiul din Iran reflectă alianțele geopolitice de lungă durată și tensiunile etnice interne din regiune, conform unei analize realizate de .
Albania, Kosovo, Muntenegru și Macedonia de Nord s-au declarat clar de partea Statelor Unite, în timp ce Serbia caută să adopte o atitudine de neutralitate.
Bosnia și Herțegovina nu au încă o poziție oficială unitară.
Această divergență în poziționare contribuie la un peisaj politic polarizat.
Premierul Albaniei s-a arătat cel mai ferm din regiune, afirmând că regimul de la Teheran trebuie să dispară.
Premierul Albaniei, Edi Rama, a adoptat cea mai clară poziție, declarând Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) drept „organizație teroristă” și solicitând acțiuni internaționale coordonate împotriva regimului de la Teheran.
Rama a susținut explicit politica fostului președinte american Donald Trump, descriind Iranul ca o „teocrație periculoasă” și o „excepție gravă” de la normele internaționale.
De asemenea, el a subliniat alinierea Albaniei la pozițiile Uniunii Europene și ale liderilor occidentali, inclusiv ale Ursulei von der Leyen.
Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, prezintă o poziție profund fragmentată.
Țara a co-sponsorizat o rezoluție ONU care condamnă atacurile Iranului în regiune, însă decizia a fost luată fără un consens intern, de către ambasadorul Zlatko Lagumdžija.
Reacțiile interne sunt variate: Marele Muftiu Husein Kavazović a criticat intervenția americano-israeliană, în timp ce liderul politic Milorad Dodik și-a exprimat sprijinul pentru Israel, considerând acțiunile împotriva Iranului drept justificate.
Kosovo s-a aliniat rapid poziției americane.
Președinta Vjosa Osmani a declarat că intervenția SUA reprezintă „timpul libertății” pentru Iran și a reafirmat sprijinul pentru Washington și aliații săi.
Muntenegru a condamnat de asemenea acțiunile Teheranului, solicitând însă o soluție diplomatică.
Premierul Milojko Spajić a exprimat sprijin pentru Emiratele Arabe Unite, în timp ce autoritățile au reiterat angajamentul față de pozițiile Uniunii Europene și NATO.
În aceeași direcție, ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Timčo Mucunski, a subliniat că diplomația trebuie să rămână prioritară, dar că descurajarea este esențială în fața amenințărilor.
Serbia adoptă o poziție mai rezervată. Președintele Aleksandar Vučić a avertizat că un conflict major între SUA, Israel și Iran era „previzibil” și ar putea dura.
Belgradul nu s-a aliniat deciziei Uniunii Europene de a include Garda Revoluționară iraniană pe lista organizațiilor teroriste.
Vučić a insistat asupra necesității menținerii păcii și a echilibrului diplomatic, subliniind relațiile bune atât cu Israelul, cât și cu statele arabe.
Diferitele reacții evidențiază fragilitatea consensului regional într-un context internațional tensionat.
În timp ce unele state se aliniază ferm politicii americane și europene, altele încearcă să mențină un echilibru delicat între interesele geopolitice și stabilitatea internă.
Pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, Balcanii de Vest rămân un barometru al influențelor globale – dar și al diviziunilor care persistă în interiorul Europei.
