Dependența semnificativă a Uniunii Europene de petrolul și gazele importate determină o vulnerabilitate considerabilă la fluctuațiile prețurilor globale. Această situație a stârnit îndoieli în rândul oficialilor și analiștilor cu privire la capacitatea UE de a găsi soluții rapide, conform unui raport Reuters. Comisia Europeană, organul executiv al UE, lucrează la elaborarea unor măsuri de urgență, care includ:
- examinarea sprijinului de stat pentru industrii
- reducerea impozitelor naționale
- utilizarea unei viitoare revizuiri a pieței carbonului din UE, care ar putea reduce prețurile carbonului prin creșterea ofertei de permise de emisii, conform unor oficiali UE familiarizați cu discuțiile.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat că aprovizionările sunt sigure. „Ne aflăm într-o criză a prețurilor”, a afirmat el în fața reporterilor înainte de o întâlnire. Jorgensen a subliniat că blocul comunitar are asigurate sursele de petrol și gaze, majoritatea provenind din SUA, Norvegia și alți furnizori care nu sunt afectați direct de reducerile de producție din Orientul Mijlociu. Comisarul a menționat că Bruxelles-ul pregătește măsuri „țintite, pe termen scurt”, menite să evite o revizuire a structurii pieței europene a energiei electrice, în ciuda sugestiilor venite din partea unor guverne, inclusiv Austria, de a analiza această problemă. Germania, România și Suedia au respins, în cadrul discuțiilor de la Bruxelles, ideea anulării eliminării treptate a gazelor rusești de către Europa, ca soluție pentru reducerea costurilor. De asemenea, Ungaria a solicitat săptămâna trecută Bruxelles-ului să ridice sancțiunile asupra energiei rusești. Ministrul german al Energiei, Katherina Reiche, a afirmat: „Furnizarea de gaze din Rusia ar însemna revenirea la o situație absolut nesigură și sprijinirea unui susținător al războiului. Acest lucru este exclus.” Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a menționat că se ia în considerare plafonarea prețurilor la gaze. Totuși, plafonarea prețurilor, propusă după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, nu a fost implementată niciodată, iar unele țări și-au exprimat îngrijorarea că o astfel de măsură ar putea limita capacitatea Europei de a-și asigura aprovizionarea cu combustibil de pe piețele globale în cazul unor creșteri bruste ale prețurilor în timpul unei crize. Von der Leyen intenționează să prezinte liderilor UE o listă scurtă de opțiuni de urgență în săptămâna respectivă, înainte de summitul de joi. Creșterea prețurilor exercită presiuni asupra guvernelor din UE. Prețurile europene de referință la gaze au crescut cu peste 50% de la începutul războiului din Iran luna trecută. Anumite guverne, precum Italia, solicită o intervenție amplă a UE, inclusiv suspendarea sistemului de comercializare a emisiilor de carbon, pentru a reduce influența centralelor pe gaz, care emit CO2, asupra prețurilor energiei electrice. Polonia, un critic constant al sistemului ETS, a adoptat un ton mai rezervat. „Piața și investitorii au nevoie de stabilitate, așa că nu putem, de la o zi la alta, să suspendăm regulile”, a declarat secretarul de stat pentru Energie, Wojciech Wrochna, subliniind că veniturile din ETS sunt reinvestite în bugetele naționale. „Nu putem reduce veniturile de la o zi la alta.” Unii oficiali se așteaptă ca Bruxelles-ul să concentreze propunerile pe reducerea impozitelor naționale sau pe subvenții interne, „pentru a pasa mingea înapoi statelor membre pentru măsurile majore”, conform unui diplomat UE. Totuși, această abordare riscă să amplifice inegalitățile dintre statele membre UE, cele mai bogate și cele mai sărace. Din cele peste 500 de miliarde de euro (571 de miliarde de dolari) cheltuite de guvernele UE pentru măsuri de sprijin în timpul crizei energetice din 2022, 158 de miliarde de euro au fost alocate de Germania, cea mai mare economie a Europei, conform think-tank-ului Bruegel. Joanna Pandera, directoarea grupului de experți Forum Energii din Polonia, a explicat că mixurile energetice și impozitele diferite aplicate de fiecare țară duc la variații semnificative ale prețurilor în cadrul celor 27 de state membre ale UE. „Există motive structurale pentru care prețurile la energie în Europa sunt ridicate”, a concluzionat ea.
