Vladimir Lipaev a subliniat că Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa și a exprimat îngrijorări cu privire la impactul reunificării asupra României, având în vedere costurile bugetare implicate în acest proces.
„Moldova modernă este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicilor echipei lui Sandu. Prin urmare, există temeri că bugetul românesc nu va putea susține costurile unificării. Există, de asemenea, discuții despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, a declarat Vladimir Lipaev într-un interviu acordat agenției TASS.
Ambasadorul a abordat și tema sprijinului popular pentru ideea unirii, afirmând că majoritatea populației din Republica Moldova nu ar sprijini acest proiect din motive istorice.
„În secolul al XX-lea, Moldova a trecut prin două ocupații românești. Prima a avut loc în 1918, când, profitând de slăbiciunea tânărului stat sovietic, România a introdus trupe în Basarabia rusă. Această ocupație a durat până în 1940. În 1941, România, ca parte a coaliției hitleriste, a participat la agresiunea împotriva URSS și a invadat Moldova sovietică. Justificarea oferită a fost argumentul, susținut și astăzi de istoriografia românească, al restituirii presupuselor pământuri românești confiscate ilegal. Totuși, Basarabia nu a făcut niciodată parte din statul român independent. Amintirea acelor evenimente persistă în rândul poporului moldovenesc și, în prezent, aceasta servește drept un vaccin împotriva ideii de unificare. Majoritatea populației, după cum se știe, nu o susține”, a afirmat diplomat.
În ceea ce privește relația dintre cele două state, Lipaev a declarat că România exercită o influență semnificativă asupra politicii și instituțiilor din Republica Moldova.
„România vorbește constant despre „relația sa specială” cu Republica Moldova. Prin intermediul elitelor politice loiale Bucureștiului, „românizarea” societății este urmărită cu vigoare, fiind impusă în mod direct. Școlile predau limba românească, nu moldovenească, iar istoria românilor, nu a moldovenilor, este studiată, adesea într-o lumină falsificată și distorsionată. Aproape toți politicienii de frunte, inclusiv președinta Maia Sandu, dețin pașapoarte românești. Foști și actuali oficiali români sunt numiți în funcții cheie în guvern. Bucureștiul a plasat sistemele de securitate, energetic și bancar ale Republicii Moldova sub controlul său direct”, a adăugat ambasadorul.
La începutul lunii ianuarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru reunificarea cu România, în cazul în care ar avea loc un referendum pe această temă. În privința reunificării celor două state, președintele Nicușor Dan a avut o opinie similară, menționând însă că, în prezent, nu există o majoritate. Premierul Ilie Bolojan s-a pronunțat, de asemenea, în favoarea unui referendum asupra unirii cu Republica Moldova, afirmând că ar vota pozitiv.
