Jurnaliștii care acoperă conflictul din Orientul Mijlociu se confruntă cu restricții severe și o cenzură tot mai amplă din partea guvernelor și grupurilor armate, care recurg la arestări, interogatorii și rețineri, conform unui sondaj realizat în rândul șefilor birourilor AFP din regiune, relatează France Presse.
Printre cele mai stricte restricții impuse mass-media se numără cele din Iran și Israel, deși monarhiile din Golf, care au fost ținte ale atacurilor fără precedent cu drone și rachete lansate de Iran, și-au întărit și ele controlul asupra presei.
Imaginile care dezvăluie locațiile loviturilor cu rachete și drone sau interceptarea proiectilelor sunt principalele motive de îngrijorare.
În Iran, obținerea de informații din afara canalelor oficiale este extrem de dificilă, iar accesul jurnaliștilor în zonele din afara capitalei Teheran este limitat sau chiar inexistent.
Din acest motiv, reporterii AFP, una dintre puținele agenții de presă cu birou la Teheran, nu au reușit să ajungă la Minab (sud), unde o școală a fost bombardată pe 28 februarie.
Autoritățile iraniene susțin că peste 150 de persoane, dintre care mulți copii, au fost ucise în acea școală. Statele Unite și Israelul nu au recunoscut că au efectuat o asemenea lovitură, președintele Donald Trump afirmând că o anchetă este „în curs de desfășurare”.
Din cauza blocării aproape totale a internetului de către autoritățile iraniene, foarte puține informații provenite de la persoane care nu sunt jurnaliști ies din Iran.
Pentru a obține o imagine de ansamblu asupra evenimentelor din afara Teheranului, AFP se bazează pe cetățeni iranieni care au fugit, în special în țările vecine, și pe informațiile oferite de membri ai diasporei cu contacte în țară.
Întrucât conexiunile telefonice sunt defectuoase, în momentul izbucnirii războiului, a fost organizată o echipă la sediul AFP din Paris pentru a lua legătura cu iranienii care au părăsit țara și pentru a analiza postările de pe rețelele sociale.
Biroul AFP din Teheran întâmpină dificultăți în a lucra liber pe teren, chiar și atunci când autoritățile organizează vizite de presă în locuri civile afectate de atacuri, cum ar fi școli, stadioane și spitale.
Ministerul Culturii și Orientării Islamice reglementează activitatea presei și de multe ori trebuie să își dea acordul înainte de orice acoperire media. Chiar și cu autorizații, au fost cazuri în care jurnaliștii au fost arestați și interogați de către forțele de securitate, riscă să fie reținuți.
Mass-media de stat din Iran se concentrează pe pierderile și daunele cauzate civililor, fără a menționa pierderile de natură militară.
Șeful secției foto al AFP pentru Orientul Mijlociu, Jewel Samad, a menționat un avertisment venit din partea Ministerului iranian al Informațiilor: „Dacă cineva face poze locurilor sensibile, clădirilor și zonelor deteriorate sau înregistrează locația folosind un GPS sau un telefon mobil ar putea fi considerat un agent al dușmanului americano-sionist”.
Ministerul a îndemnat populația să anunțe autoritățile dacă observă pe cineva acționând astfel.
În aceste condiții, echipa AFP din Teheran reușește să surprindă fotografii ale loviturilor, în principal nori de fum, de la distanță.
Bombardamentele constante au efecte fizice și mentale asupra jurnaliștilor din Iran, somnul lor fiind frecvent întrerupt de raidurile aeriene nocturne.
În Israel, cenzura militară strictă asupra operațiunilor militare sensibile a fost întărită în ceea ce privește atacurile asupra Iranului și Hezbollah, mișcarea șiită libaneză aliată cu Iranul.
Armata israeliană a interzis transmisiunile în direct ale liniei orizontului atunci când alarmele sună pentru a avertiza populația despre sosirea rachetelor sau dronelor. De asemenea, a fost interzisă difuzarea de imagini cu apărarea antiaeriană care intercepta rachete, imagini care au fost frecvent utilizate în acoperirea media la începutul războiului.
De asemenea, armata israeliană a interzis filmarea pagubelor de la sau din apropierea obiectivelor de securitate, dar permite acoperirea daunelor civile, cu condiția ca locațiile exacte să nu fie divulgate.
În instrucțiunile trimise mass-media din Israel, cenzorul șef al armatei, Netanel Kula, a enumerat subiectele și temele care nu pot fi abordate fără o autorizare oficială.
„Obiectivul principal este de a împiedica orice ajutor pentru inamic în timp de război, ceea ce reprezintă o amenințare tangibilă la adresa securității statului”, a declarat el. Instrucțiunile interzic jurnaliștilor să dezvăluie informații despre planurile și pregătirile militare, apărarea aeriană, precum și despre obiectivele și locațiile afectate de atacurile iraniene și Hezbollah.
În Liban, jurnaliștii se confruntă cu restricții impuse de mișcarea șiită pro-iraniană, care le interzice accesul liber în bastionul său din suburbia sudică a Beirutului, dar organizează vizite pentru presă.
Confruntate cu atacuri fără precedent din partea Iranului, monarhiile din Golf au impus și ele restricții jurnaliștilor.
„Mediul de lucru al jurnaliștilor devine mult mai dificil în Golf, în general”, a estimat Talek Harris, șeful biroului AFP din Dubai pentru Golf și Yemen.
În Qatar, peste 300 de persoane au fost arestate pentru publicarea și partajarea de imagini și „informații înșelătoare” în timpul atacurilor realizate de Iran. Ministerul de Interne qatarez a declarat că aceste persoane „au filmat și difuzat secvențe video și au publicat informații înșelătoare, precum și zvonuri”.
Procurorul general din Emiratele Arabe Unite, Hamad Saif Al Shamsi, a avertizat împotriva realizării de fotografii și a publicării sau difuzării de imagini ale pagubelor cauzate de căderea proiectilelor sau a resturilor.
„Răspândirea unor astfel de conținuturi sau a unor informații inexacte poate crea panică și poate oferi o imagine falsă a situației reale din țară”, a declarat el.
Autoritățile și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de publicarea online a unor imagini create cu ajutorul inteligenței artificiale și au avertizat că cei care procedează astfel vor fi tratați „fără indulgență”.
În Arabia Saudită, posibilitatea de a filma facilități energetice și zone diplomatice – principalele ținte ale atacurilor iraniene – era deja foarte restricționată înainte de declanșarea acestui război.
În prezent, autoritățile saudite refuză, de cele mai multe ori, să se exprime public, în afara comunicatelor oficiale, iar serviciul de presă al curții regale a exercitat deja presiuni asupra jurnaliștilor pentru a-și dezvălui sursele.
În Kuweit, Ministerul de Interne a arestat două persoane care au distribuit videoclipuri în care se făceau glume pe seama armatei, precum și o a treia persoană care a folosit fotografii cu „lideri ai organizațiilor teroriste interzise” pe rețelele sale de socializare.
În Bahrain, patru persoane au fost arestate pentru că au filmat și distribuit imagini cu atacuri iraniene și pentru presupusa difuzare de informații false, Ministerul de Interne calificând aceste acte drept „trădare”.
Comisia pentru media din Iordania a interzis publicarea de videoclipuri și informații referitoare la operațiunile de apărare ale regatului, avertizând că cei care încalcă regulile se expun urmăririi penale.
Roba El Husseini, șefa biroului AFP din Bagdad, subliniază că autoritățile irakiene oferă doar informații limitate despre conflict. Jurnaliștilor li se interzice, în general, să filmeze în jurul aeroportului din Bagdad și nu li se permite accesul la punctele de frontieră cu Iranul.
În nordul Irakului, controlat de kurzi, autoritățile au declarat că jurnaliștii nu pot difuza videoclipuri în direct cu rachete sau proiectile care cad, nu pot dezvălui ora și locul unui atac și nu pot oferi detalii despre daunele cauzate. De asemenea, jurnaliștii nu au voie să filmeze în apropierea unor obiective sensibile precum instalațiile militare și trebuie să fie precauți când partajează videoclipuri găsite online care ar putea dezvălui poziții sau infrastructuri sensibile.
În Statele Unite, spre deosebire de războiul din Golf din 2003, Pentagonul nu a permis de această dată mass-media internaționale să însoțească trupele.
Mass-media din SUA, precum și cele internaționale, inclusiv AFP, AP, Fox News și New York Times, au fost lipsite de acreditarea la Pentagon la sfârșitul anului 2025, deoarece au refuzat să se supună noilor reguli menite să le coordoneze acoperirea mediatică.
Accesul la imaginile de înaltă rezoluție obținute prin satelit, esențial pentru verificarea informațiilor în zone inaccesibile, este acum extrem de restricționat de către cele două principale companii americane în domeniu pentru zone extinse din Orientul Mijlociu.
De la Egipt la țările din Golf, inclusiv Turcia și Djibouti, ultimele imagini satelitare disponibile ale companiei californiene Planet Labs PBC datează, în cel mai bun caz, din 6 martie, a constatat AFP.
Planet a anunțat luni clienții că vor trebui să aștepte 14 zile înainte de a avea acces la imagini, comparativ cu termenul de o săptămână care era deja de patru zile, cu scopul de a proteja țările aliate ale SUA și NATO din regiune. Compania a menționat că „a consultat experți din interiorul și din afara guvernului” american pentru a „se asigura că imaginile sale nu sunt folosite în scopuri tactice”.
Decizia companiei Planet, fondată în 2010 de foști oameni de știință de la NASA, este fără precedent. Compania stabilise anterior un termen de 30 de zile pentru imaginile din luptele din Fâșia Gaza, însă clienții aveau posibilitatea de a comanda imagini la cerere.
Un reprezentant al celuilalt mare furnizor american de imagini satelitare, compania Vantor (fostă Maxar), a declarat pentru AFP că a implementat „controale în zone din Orientul Mijlociu”.
„În perioade de conflict geopolitic”, compania „poate aplica controale de acces consolidate pentru a preveni utilizarea abuzivă a informațiilor geospațiale sensibile și pentru a contribui la protecția forțelor aliate și a civililor”, a explicat Vantor.
Legislația americană prevede că orice companie cu sediul în Statele Unite care exploatează comercial imagini prin satelit de înaltă rezoluție poate fi supusă unor restricții din motive de securitate națională sau de politică externă.
