Europa se confruntă cu presiuni economice, crize sociale și conflicte geopolitice, iar dezbaterile din Parlamentul European evidențiază impactul acestor probleme asupra cetățenilor. De la creșterea costurilor energiei și dificultățile fermierilor, în contextul scumpirii carburanților, până la accesul tot mai dificil la locuințe și riscurile de securitate din vecinătatea estică, eurodeputații au solicitat măsuri prin care Uniunea Europeană poate răspunde acestor provocări.
Într-un interviu pentru MEDIAFAX, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a subliniat necesitatea ca UE să reacționeze mai rapid la aceste crize și să utilizeze instrumentele disponibile pentru a proteja cetățenii și economia.
Recent, Negrescu a cerut Comisiei Europene să implementeze un mecanism de compensare la nivel european pentru a sprijini fermierii afectați de creșterea prețurilor la carburanți, cauzată de tensiunile din Orientul Mijlociu. „Am cerut Comisiei Europene să vină cu un răspuns rapid la situația pe care europenii o întâmpină în prezent, această creștere a costurilor cu privire la carburanți. Și în sensul acesta am cerut executivului european să vină cu un răspuns clar privind suportul pe care intenționează să-l ofere fermierilor europeni care sunt astăzi puternic afectați de această situație.”, a declarat europarlamentarul.
Uniunea Europeană dispune deja de mecanisme financiare care pot fi activate în astfel de situații, dar acestea trebuie utilizate mai rapid și mai eficient. „Uniunea Europeană are astăzi un mecanism pentru finanțarea unor soluții de sprijin pentru fermieri din fondul de rezervă pe care Europa îl are la dispoziție pentru astfel de situații. Acesta a mai fost folosit în contextul războiului din Ucraina sau în contextul unor calamități naturale, unde au existat fonduri care au fost puse la dispoziția statelor membre.”, a adăugat Negrescu.
„Acest mecanism ar trebui să prevadă niște soluții de sprijin direct pentru fermieri, dar și posibilitatea de a suplini costurile generate de creșterea cheltuielilor cu privire la îngrășăminte, pentru că și aceste produse au avut o creștere a costurilor.”, a continuat europarlamentarul.
Dacă măsurile de sprijin nu sunt adoptate rapid la nivel european, efectele negative ar putea fi resimțite nu doar de fermieri, ci și de consumatori. În acest context, Negrescu a solicitat Comisiei Europene stabilirea unor priorități. „În plenul Parlamentului European am cerut acesteia să vină cu măsuri integrate pentru sprijinirea țărilor afectate de creșterea prețului la energie, pentru că este evident că e nevoie de o acțiune comună, de o coordonare între statele membre și în sensul acesta am propus și câteva soluții.”
„Am solicitat Comisiei Europene să combată activ specula care în prezent există la nivelul mai multor state membre, la nivelul furnizorilor de carburant, la nivelul acestei industrii și scopul acestor demersuri este tocmai să ne asigurăm că nu există creșteri ale prețurilor fără argumentație viabilă.”, a mai declarat Negrescu. El este optimist că liderii europeni, reuniți săptămâna viitoare la Bruxelles în cadrul Consiliului European, vor lua o decizie clară. Se așteaptă ca România să fie printre țările care cer explicit acest lucru și speră ca măsuri de protecție pentru cetățeni să fie luate rapid.
În ceea ce privește criza locuințelor la nivel european, care a fost o temă centrală în această săptămână la Strasbourg, Victor Negrescu afirmă că „atunci când vorbim de politica de locuire, vorbim de o problemă europeană, pentru că, din nefericire, din 2010 până astăzi, prețurile locuințelor au crescut în medie la nivel european cu 50%.”.
„Remarcăm, conform statisticilor europene, că foarte mulți tineri au dificultăți în a-și achiziționa o locuință sau a plăti chiria aferentă unei locuințe într-o zonă accesibilă care să le ofere oportunitățile pe care și le doresc.”, a spus europarlamentarul. Pentru a răspunde acestei situații, Negrescu susține un plan european mai ambițios pentru locuințe accesibile.
„Am depus un amendament la poziția Parlamentului European privind bugetul european pe termen lung prin care cerem ca cel puțin 25 de miliarde de euro să meargă către zona de locuințe, fie construcția de noi locuințe, fie accesibilizarea lor, fie modernizarea lor, fie locuințe sociale, fie inclusiv proiecte de reabilitare și proiecte care să reducă costurile de întreținere ale locuințelor.”, a declarat Negrescu.
„În prezent, în politica de coeziune europeană, avem o alocare de aproximativ 9 miliarde, nu ar fi foarte dificil să ajungem la 20 și ceva de miliarde și pentru asta militez aici la nivelul legislativului european.”, a adăugat acesta.
Conflictul din Orientul Mijlociu rămâne una dintre cele mai importante teme internaționale din ultimele săptămâni. Referindu-se la atacurile Statelor Unite și Israelului, Negrescu a menționat că această acțiune a venit ca urmare a amenințărilor generate de Iran. „Partenerii americani și partenerii din Israel au spus că această intervenție a fost necesară întrucât Iranul dezvoltase arme periculoase pentru stabilitatea întregii regiuni. De altfel, Iranul este recunoscut pentru faptul că a finanțat grupări teroriste și că și-a oferit suportul direct Federației Ruse în războiul cu Ucraina, lucru care reprezintă inclusiv o amenințare directă pentru România.”, a spus acesta.
În acest context, România a fost solicitată să pună la dispoziție baze militare pentru mijloace defensive. Miercuri, în urma deciziei stabilite în cadrul ședinței CSAT, președintele Nicușor Dan a anunțat că s-a aprobat dislocarea de echipamente și forțe americane în România. CSAT a anunțat că vor fi folosite bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii de către SUA. Tot miercuri, Parlamentul României a adoptat această inițiativă.
„Oarecum anticipam solicitarea venită dinspre Statele Unite cu privire la nevoia de a folosi bazele din România. Și a venit această solicitare pe care CSAT-ul a aprobat-o. Președintele României a spus foarte clar că aprobăm această solicitare pentru mijloace defensive.”, a afirmat europarlamentarul.
El a subliniat că este normal ca țara noastră să răspundă astfel solicitării SUA, mai ales că asemenea decizii consolidează parteneriatele strategice. „De ce nu poate aceasta reprezenta o oportunitate pentru a întări parteneriatul strategic cu Statele Unite?”
În același timp, el a afirmat că România „trebuie să fie concentrată pe lucrurile practice și pragmatice și să protejeze cetățenii, inclusiv să se asigure că românii din regiune care vor să fie repatriați, să fie repatriați așa cum se cuvine.” și că „nu putem să intrăm într-o situație de conflict de lungă durată.”
Discuțiile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034, sunt încă în desfășurare. Victor Negrescu a declarat că modul în care va fi construit acest buget va influența direcția Europei pe o perioadă lungă.
„Viitorul buget european va defini modul în care va arăta Uniunea Europeană în următorii ani”, a explicat el.
Printre propunerile sale pentru viitorul buget intră o listă importantă de domenii. „Cer ca în viitorul buget european multianual să avem 20% din sume alocate pentru educație, formare continuă și creșterea competențelor. Astăzi, în actualul cadru financiar, se alocă 14%, deci nu ar fi dificil să creștem la 20%. Cer, de asemenea, să avem un program specific pentru sănătate și să putem, din fondurile alocate în anvelopele naționale, să finanțăm în continuare sănătatea. Și sunt, în sensul acesta, raportorul opiniei Comisiei pentru Sănătate pentru Programele Naționale. De asemenea, solicit o creștere a fondurilor pentru zona de justiție.”, adaugă el.
Referitor la capitolul justiție, acesta a menționat că în raportul pe care l-a coordonat în Comisia pentru Justiție, „am reușit să trec o solicitare prin care sumele pentru justiție se vor tripla. Vorbim de circa 800 milioane de euro care ar merge către această zonă de justiție, acces la justiție transfrontalieră și așa mai departe, subiecte importante pentru cetățenii, mai ales pentru românii din diaspora.”.
Recent, Victor Negrescu a solicitat o viziune strategică mai bună în politica de securitate a României, poziție pe care și-o susține în continuare. Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a aprobat amendamentul inițiat de acesta, prin care legislativul european cere punerea în funcțiune a Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, în cadrul poziției sale privind bugetul anual al Uniunii Europene.
„Sunt inițiatorul demersului prin care am cerut să se creeze Hub-ul European de Securitate Maritimă la Marea Neagră cu sediu la noi în țară. Am avut mai multe demersuri în acest an și faptul că inclusiv Comisia pentru bugete a Parlamentului European a sprijinit demersul meu confirmă faptul că la nivel european se înțelege faptul că Marea Neagră reprezintă o zonă cheie de interes pentru un european. Și asta îmi doresc.”
Proiectul ar avea rolul de a coordona securitatea rutelor comerciale și de a proteja infrastructura critică din regiune. „Prezența acestui hub de securitate maritimă are ca menire să protejeze rutele comerciale și să ne asigurăm că Marea Neagră nu devine din nou un lac rusesc”, a spus Negrescu.
Un astfel de proiect ar consolida atât securitatea regională, cât și poziția economică a României, declară acesta. „Acest hub poate face din România un lider regional viabil, o țară care devine furnizor de securitate în regiunea Mării Negre.”
