Pe 9 martie, a fost instituită oficial „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin Legea nr. 247/2011, care a fost adoptată de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2011. Conform acestui act normativ, autoritățile publice centrale și locale au posibilitatea de a organiza ceremonii, manifestări comemorative sau alte evenimente dedicate memoriei celor care au suferit în închisorile și lagărele regimului comunist.
Alegerea datei de 9 martie este semnificativă, deoarece coincide cu sărbătoarea religioasă a Sfinților 40 de Mucenici. În această zi, în multe biserici din România se oficiază slujbe de pomenire pentru victimele represiunii comuniste.
Regimul comunist instaurat în România după 1945 a recurs la represiune politică împotriva celor considerați opozanți, inclusiv intelectuali, studenți, preoți, militari, țărani și oameni politici. Documentările istorice indică faptul că sute de mii de români au fost arestați, trimiși în închisori sau în lagăre de muncă forțată. De asemenea, un număr și mai mare a fost deportat sau obligat să muncească în proiecte masive, precum Canalul Dunăre–Marea Neagră.
În perioada comunistă, au existat zeci de penitenciare și lagăre de muncă, unde deținuții politici erau închiși în condiții extrem de dure din cauza activităților lor anticomuniste sau a opiniilor considerate ostile regimului.
Anual, instituții publice, organizații civice și foști deținuți politici organizează ceremonii de comemorare, depuneri de coroane și conferințe dedicate memoriei victimelor comunismului.
Aceste evenimente au loc frecvent la Monumentul Național „Aripi” din București, care onorează rezistența anticomunistă, dar și la alte monumente și memoriale din țară, inclusiv la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet. Scopul acestor comemorări este de a păstra memoria istorică și de a transmite noilor generații lecțiile legate de abuzurile și represiunea regimului totalitar.
