Ministrul a subliniat că acest zbor a reprezentat prima acțiune de repatriere organizată de România prin intermediul mecanismului european, oferind gratuitate atât românilor, cât și altor cetățeni europeni aflați în regiune. De asemenea, România a colaborat cu alte state europene pentru evacuarea cetățenilor români vulnerabili sau cu probleme medicale.
Conform declarațiilor șefei diplomației române, cu această cursă aeriană, numărul total al românilor întorși din Orientul Mijlociu a depășit 1000 de persoane.
Ministrul a exprimat recunoștință față de celula de criză a Ministerului Afacerilor Externe, misiunile diplomatice din țările afectate de bombardamente, echipajele companiilor aeriene care au continuat să opereze în regiune, dar și agențiile de turism care au organizat curse charter de repatriere din fonduri private.
Șefa diplomației a avertizat că există în continuare cetățeni români, inclusiv minori, care așteaptă să revină în siguranță în țară, iar autoritățile continuă eforturile pentru evacuarea acestora. În regiunile unde situația de securitate permite, au fost activate planuri de transfer terestru către țări cu spațiul aerian deschis, urmate de repatrieri asistate.
Ministrul a anunțat că este pregătit un nou zbor de evacuare destinat în special cazurilor vulnerabile sau celor aflate în situații de risc, în colaborare cu partenerii europeni și cu sprijinul autorităților din statele afectate.
De asemenea, oficialul a făcut apel la românii din regiune să utilizeze, atunci când este posibil, zborurile comerciale și să nu aștepte cursele speciale de evacuare.
„Zborurile de evacuare sunt excepția și pot acoperi doar o mică parte din totalul cazurilor din spațiul respectiv”, a explicat ministrul.
Repatrierea se desfășoară în principal prin planuri individuale și rute comerciale, cu suport consular, iar un număr limitat de persoane poate fi inclus pe zborurile speciale, în funcție de capacitatea aeronavelor și de cazurile raportate oficial.
Ministrul a oferit clarificări cu privire la informațiile apărute în spațiul public referitoare la alocarea locurilor în avionul Muscat–Otopeni. Ea a afirmat că aeronava a fost ocupată integral pe locurile alocate României și a declarat că informația conform căreia acestea nu ar fi fost utilizate la capacitate este falsă.
De asemenea, ministrul a menționat că românii incluși în repatriere s-au înregistrat în bazele de date comunicate de Ministerul Afacerilor Externe încă de la începutul crizei sau au trimis solicitări la adresele oficiale ale consulatelor.
În acest context, oficialul a precizat că în aceste baze de date nu a fost găsită o cerere de asistență pentru cazul unei minore neînsoțite și nici o notificare în aplicația de călătorii privind prezența acesteia în zonă.
Ministrul a respins informațiile conform cărora o minoră ar fi fost dată jos dintr-un autobuz sau dintr-un avion în timpul operațiunilor de evacuare.
„Nu avem raportări care să indice, niciunde în lume, că un minor ar fi fost dat jos din transferurile sau zborurile organizate de noi sau asistate de echipele consulare”, a spus aceasta.
Potrivit șefei diplomației, consulul din teren a menționat ulterior cazul unei minore neînsoțite, iar răspunsul ei a fost că orice modificare a listei de pasageri să respecte regulile stabilite și criteriile de vulnerabilitate, astfel încât toate cazurile similare să beneficieze de același tratament.
Ministrul a adăugat că, conform informațiilor deținute, zborul de evacuare nu a suferit modificări față de confirmările formale realizate de consulat, iar minora ar fi avut la dispoziție opțiuni sigure de repatriere încă de joi.
Oficialul a subliniat că prioritatea autorităților rămâne sprijinirea românilor aflați în situații de risc, prin creșterea numărului de zboruri comerciale disponibile, prioritizarea cazurilor vulnerabile și asigurarea accesului transparent la informații prin canalele oficiale.
