A.V.
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 5 martie
Preţul petrolului a înregistrat o scădere ieri pe pieţele internaţionale, aceasta fiind prima astfel de diminuare de la începutul conflictului dintre SUA şi Iran. Declaraţiile secretarului Trezoreriei americane, Scott Bessent, au anunţat că administraţia Trump va susţine petrolierele care navighează în Golful Persic, promiţând măsuri suplimentare în zilele următoare, conform CNBC.
Cotaţia futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în aprilie, s-a situat la 74,01 dolari pe baril la Nymex New York, la ora locală 08:27, înregistrând o scădere de 0,8% comparativ cu sesiunea de marţi. De asemenea, petrolul european Brent cu livrare în mai a ajuns la 81,16 dolari pe baril, în scădere cu 0,3%.
În ziua anterioară, cotaţia petrolului a crescut semnificativ, depăşind 85 de dolari pe baril pentru ţiţeiul Brent, după ce un oficial iranian a avertizat că ţara sa va reacţiona vehement împotriva oricărei nave care va încerca să tranziteze prin Strâmtoarea Ormuz. Ebrahim Jabbari, consilier al comandantului-şef al Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC) din Iran, a declarat pentru televiziunea de stat că “navele nu ar trebui să vină în această regiune. Cu siguranţă se vor confrunta cu un răspuns serios din partea noastră”.
Piaţa petrolului s-a stabilizat după ce preşedintele Donald Trump a anunţat marţi că SUA vor asigura protecţia petrolierele prin intermediul Corporaţiei Internaţionale de Finanţare a Dezvoltării. Trump a subliniat, de asemenea, disponibilitatea de a oferi escorte navale pentru transportul de petrol din Golful Persic, dacă va fi necesar.
Bessent a menţionat pentru CNBC că “avem o serie de anunţuri pe care le vom face”, precizând că “am început cu anunţul că DFC va oferi asigurare atât pentru transportatorii de ţiţei, cât şi pentru navele de marfă care operează în jurul Golfului, în weekend”.
Traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz a fost afectat, având în vedere temerile armatorilor că aceste nave ar putea deveni ţinte pentru atacurile de răzbunare din partea Iranului. Această rută maritimă este vitală pentru economia globală, aproximativ 20% din petrolul şi gazele naturale mondiale trecând prin acest punct.
Preţurile gazelor din Europa au crescut ieri dimineaţă, după ce marţi au atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, dar au scăzut în a doua parte a zilei.
La ora 16:50 (ora României), la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, cotaţiile futures ale gazelor naturale au scăzut cu 7,3%, ajungând la 50,35 euro pentru un Megawatt-oră (MWh). Este important de menţionat că preţurile gazelor naturale din Europa s-au dublat după atacurile combinate ale SUA şi Israelului asupra Iranului, care au perturbat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.
Cea mai mare instalaţie de gaze naturale lichefiate din lume, situată în Qatar, a rămas închisă, iar incertitudinea privind repornirea sa a generat îngrijorări legate de aprovizionare.
În Marea Britanie, indicele bursier FTSE 100 a crescut cu 0,9% ieri, în jurul orei locale 13:50, în timp ce în Franţa, indicele CAC 40 a avansat cu 1,2% la ora locală 14:36, iar DAX-ul german a crescut cu 1,7%. FTSE MIB al pieţei italiene a câştigat 1,8% în jurul orei 14:50, Ibex 35 al pieţei spaniole a crescut cu 2,2%, iar STOXX Europe 600 a urcat cu peste 1,5%.
În SUA, S&P 500 a crescut cu 0,05% la deschiderea sesiunii, la ora 09:40, Nasdaq Composite a avansat cu 0,3%, iar Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 0,2%.
În Asia, indicele bursei japoneze, Nikkei 225, a pierdut 3,6%, Hang Seng al pieţei din Hong Kong a scăzut cu 2%, iar S&P/ASX 200 al bursei australiene a înregistrat o scădere de 1,9%. La Bursa din Seul, foarte dependentă de tehnologie, indicele Kospi a scăzut cu peste 12%.
Investitorii de pe pieţele de acţiuni sunt preocupaţi de impactul unui conflict în intensificare în Orientul Mijlociu asupra inflaţiei și comerţului global.
Obligaţiunile guvernamentale din zona euro au avut evoluţii mixte ieri, investitorii oprindu-se din vânzările masive recente, care au fost determinate de temerile legate de tensiunile din Orientul Mijlociu şi impactul acestora asupra inflaţiei. Potrivit , randamentul obligaţiunilor guvernamentale germane pe 10 ani, un reper pentru zona euro, a rămas stabil la 2,77%, după ce a atins 2,711% marţi, cel mai ridicat nivel din mijlocul lunii februarie. Pieţele monetare şi-au ajustat aşteptările, anticipând acum o probabilitate de 60% a unei creşteri a ratei dobânzii în decembrie, comparativ cu 40% şanse de relaxare înregistrate vinerea trecută.
În acelaşi timp, randamentele obligaţiunilor Trezoreriei SUA au crescut în timpul tranzacţiilor de la Londra, titlurile de referinţă pe 10 ani urcând cu 2 puncte de bază, până la 4,08%.
Preţurile metalelor preţioase au crescut ieri, piaţa având un comportament volatil în contextul escaladării conflictelor militare din Orientul Mijlociu. Luni, preţul aurului a depăşit 5.400 de dolari pe uncie, după operaţiunile militare comune ale forţelor americane şi israeliene. Marţi, însă, cotaţia metalului preţios a scăzut, pe fondul aprecierii dolarului american, care a diminuat cererea de metale denominate în această monedă. Ieri, preţul aurului a crescut din nou, cotaţia futures pentru aur cu livrare în aprilie fiind de 5.204,50 dolari pe uncie la Comex New York, la ora 08:27, înregistrând o creştere de 1,5% faţă de ziua precedentă. Cotaţia spot era de 5.189,76 dolari pe uncie, în creştere cu 2%.
Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei globale va depinde de durata acestuia şi de pagubele aduse infrastructurii şi industriilor din regiune. Un oficial al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a declarat marţi că este prea devreme pentru a evalua impactul acestui conflict asupra inflaţiei şi creşterii economice. Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a afirmat la o conferinţă a Milken Institute din Washington că acest conflict “are cu certitudine potenţialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale, în special inflaţia şi creşterea economică, dar este prea devreme în această etapă pentru a avea o certitudine în privinţa impactului posibil”. Katz a adăugat că efectele economice vor depinde de evoluţiile geopolitice şi de durata conflictului.
Oficialul FMI a subliniat că Statele Unite trebuie să reducă deficitul actual de cont curent, menţionând că poziţia economică a ţării este slăbită în raport cu politicile dorite, deşi dolarul rămâne “inima sistemului monetar internaţional”.
De asemenea, Katz a subliniat necesitatea ca SUA să reducă deficitul de cont curent şi să evalueze o serie de măsuri pentru atingerea acestui obiectiv.
Tensiunile crescânde în Orientul Mijlociu, împreună cu ameninţările asupra Strâmtorii Ormuz, riscă să afecteze aprovizionarea globală cu ţiţei. Conform experţilor, acest scenariu ar putea accelera tranziţia către energiile regenerabile în China, consolidându-i astfel abordarea asupra securităţii energetice, conform EFE, citat de Agerpres.
Escaladarea tensiunilor a avut loc după ce Teheranul a ameninţat că va închide această rută maritimă strategică, prin care trece aproximativ 20% din petrolul şi gazele naturale lichefiate la nivel mondial, ca răspuns la atacurile SUA şi Israel asupra Iranului.
Pentru China, care este al doilea cel mai mare consumator de energie din lume şi principal importator global de petrol, această criză subliniază o “vulnerabilitate structurală” legată de “dependenţa puternică de combustibilii fosili importaţi”, conform declaraţiilor cercetătoarei Shen Xinyi de la Centrul de cercetare a energiei şi aerului curat, preluate de South China Morning Post din Hong Kong.
Deşi se estimează că impactul pe termen scurt asupra aprovizionării va fi limitat, incertitudinea geopolitică coincide cu perioada în care Beijingul finalizează noul său plan cincinal, reiterându-şi intenţia de a promova o înlocuire “sigură, de încredere şi ordonată” a energiei fosile cu alternative curate.
Shen susţine că tensiunile actuale reflectă o “schimbare în conceptul de securitate energetică”, trecând de la concentrarea pe volumul aprovizionării la prioritizarea “rezilienţei sistemice prin electrificare şi extinderea energiei curate”.
În acelaşi sens, Chim Lee, analist la Economist Intelligence Unit, a remarcat că tensiunile din Orientul Mijlociu “vor accentua concentrarea Beijingului asupra securităţii energetice, în special pe măsură ce preţurile gazului cresc”, iar geopolitica întăreşte “argumentul economic în favoarea energiilor regenerabile şi vehiculelor electrice la nivel mondial”.
Incertitudinea a afectat şi alte materii prime, inclusiv metanolul. China, deşi este cel mai mare producător mondial, are nevoie de “importuri considerabile” de metanol, conform presei locale.
Rezervele de metanol din porturi au scăzut la 1,47 milioane de tone, iar preţurile au crescut cu 7,4% într-o singură zi.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a subliniat marţi importanţa asigurării stabilităţii şi fluxului aprovizionării cu energie, având în vedere ameninţările asupra Strâmtorii Ormuz, afirmând că Beijingul “va lua măsurile necesare pentru a-şi proteja propria securitate energetică”.
China, care îşi procură o parte semnificativă din ţiţeiul necesar din Orientul Mijlociu, a diversificat în ultimii ani sursele de aprovizionare şi a crescut producţia internă, deşi tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne un factor important pentru stabilitatea aprovizionării sale.
Preţul motorinei în Germania a depăşit ieri două euro pe litru, în contextul conflictului din Iran, conform Automobil Clubului German (ADAC), citat de DPA. ADAC a raportat că preţul mediu al unui litru de motorină a atins 2,054 euro la ora locală 7:15.
Acest nivel nu a mai fost atins din sept
