Iranul se confruntă cu o criză politică fără precedent în urma decesului liderului suprem, Ayatollah Ali Khamenei, care a survenit în urma atacurilor coordonate ale Statelor Unite și Israelului, conform informațiilor furnizate de .
În conformitate cu constituția iraniană, organismul responsabil cu alegerea următorului lider suprem este Adunarea Experților — Majles-e Khobregan, o instituție clericală esențială în cadrul sistemului politic iranian. Această instituție a fost, însă, recent vizată de atacuri, ceea ce generează întrebări serioase cu privire la viitorul conducerii de la Teheran.
Adunarea Experților este compusă din 88 de clerici de rang înalt, aleși prin vot popular pentru mandate de opt ani. Totuși, candidaturile acestora trebuie să fie aprobate inițial de Consiliul Gardienilor, un alt organism influent al regimului.
Principala atribuție a Adunării Experților este de a alege un nou lider suprem în cazul în care funcția devine vacantă, fie din cauza decesului liderului suprem, fie dacă acesta nu mai poate conduce. În plus, Adunarea are responsabilitatea de a supraveghea capacitatea morală și religioasă a liderului și de a evalua dacă acesta este în continuare apt să conducă, conform legii.
Marți, în contextul conflictului regional, Forțele de Apărare Israeliene (IDF), sprijinite de atacuri coordonate cu SUA, au vizat clădirea unde Adunarea Experților se afla într-o sesiune dedicată alegerii succesorului lui Khamenei, în orașul sacru Qom. Potrivit raportărilor, clădirea a fost „nivelată”, iar surse secundare indică faptul că unii membri ai Adunării au fost răniți sau uciși în urma atacului.
Conform legislației iraniene, după moartea lui Khamenei, puterea este temporar preluată de un Consiliu de Lideri Interimar, care include:
Acest consiliu se ocupă de funcțiile zilnice ale statului, însă nu poate înlocui oficial un lider suprem, aceasta fiind o sarcină rezervată Adunării Experților.
Mai multe personalități sunt evaluate ca posibili succesorii ai lui Khamenei:
Un alt nume semnificativ este Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, considerat un „broker” major în jocul puterii, deși nu este membru formal al Adunării sau al consiliului interimar.
Spre deosebire de moartea unui lider suprem precedent, care a avut loc în condiții relativ pașnice, actuala tranziție are loc în mijlocul unui război activ și al unui atac direct asupra instituției care trebuie să aleagă succesorul.
Acest context transformă procesul de la Teheran într-unul dintre cele mai riscante experimente politice din istoria modernă a regimului iranian, având consecințe semnificative atât pentru Iran, cât și pentru stabilitatea regională.
