Praful mineral din atmosferă, adesea neglijat în discuțiile despre calitatea aerului în mediul urban, reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică, conform unei cercetări recente ce a folosit date satelitare obținute pe parcursul a 15 ani. Aproximativ 90% din cele aproape 800 de milioane de locuitori din cele 81 de metropole ale lumii sunt expuși la niveluri de praf care depășesc limitele anuale considerate sigure, conform publicației The Conversation.
Prahul, al doilea cel mai abundent aerosol de pe planetă
În mod obișnuit, discuțiile despre poluarea aerului se concentrează asupra emisiilor de dioxid de azot (NO₂), dioxid de sulf (SO₂), ozon (O₃) și dioxid de carbon (CO₂). Totuși, o nouă analiză subliniază un factor mai puțin discutat: praf din atmosferă. Din punct de vedere al masei totale, particulele de praf constituie cel de-al doilea cel mai răspândit aerosol la nivel global, fiind depășite doar de microparticulele de sare marină și predominând în compoziția aerosolilor din vastele regiuni continentale. Anual, sursele naturale, în principal din regiunile aride și semi-aride, eliberează în atmosferă aproximativ 4.680 de teragrame (miliarde de kilograme) de praf. La aceasta se adaugă contribuția activităților umane, inclusiv transportul rutier, șantierele de construcție, agricultura intensivă, defrișările și schimbările în utilizarea solurilor.
Microparticule cu impact grav asupra sănătății
Compoziția prafului atmosferic este variată. Dimensiunile particulelor pot varia semnificativ, de la sub 0,1 micrometri, comparabile cu dimensiunea unui virus, până la peste 100 de micrometri, similar grosimii unui fir de păr.
Principala preocupare este fracțiunea fină. Aceste particule extrem de mici pot pătrunde adânc în sistemul respirator, fiind asociate cu afecțiuni pulmonare și cardiace, manifestări alergice severe, precum și cu un risc crescut de cancer. În plus, există dovezi că praful atmosferic poate transporta bacterii și alți agenți patogeni.
Analiza a 81 de metropole: regiunile cu cele mai grave probleme
Cercetarea a investigat dinamica prafului din troposfera inferioară deasupra a 81 dintre cele mai populate orașe globale, fiecare având peste 5 milioane de locuitori. Studiul a acoperit o perioadă de mai bine de 15 ani. Datele arată o distribuție geografică clară: regiunile cele mai afectate includ Orientul Mijlociu, subcontinentul indian, Asia de Est și Sahel.
Deși unele orașe înregistrează o tendință de scădere a concentrațiilor, în multe cazuri aceste evoluții nu au o semnificație statistică relevantă, iar nivelurile rămân alarmante. Având în vedere ritmul rapid al urbanizării, numărul locuitorilor din aceste aglomerări ar putea depăși un miliard în următorul deceniu, ceea ce ar implica o creștere a expunerii totale, chiar dacă valorile medii ar scădea ușor.
De la date științifice la acțiuni politice
Pe baza rezultatelor recente, multe guverne își întăresc cadrul legal referitor la calitatea aerului. Organisme internaționale și programe specializate, inclusiv cele gestionate de Organizația Meteorologică Mondială, lucrează pentru a îmbunătăți sistemele de monitorizare și predicție a acestui fenomen.
Uniunea Europeană a inclus deja aerosolii de origine naturală, inclusiv praful atmosferic, în directiva actualizată privind calitatea aerului, recunoscând efectele cumulative asupra sănătății populației. Odată cu expansiunea urbană și transformarea orașelor în centre esențiale ale societății, gestionarea poluării aerului, cu un accent pe componenta minerală, devine esențială pentru sănătatea colectivă, stabilitatea socio-urbană și dezvoltarea durabilă.
